Servicii publice ca la început de secol XX

Un studiu al Institutului de Politici Publice relevă probleme grave ale marilor oraşe româneştiîn ceea ce priveşte alimentarea cu apă,canalizarea,infrastructura şi salubritatea Municipiile

Un studiu al Institutului de Politici Publice relevă probleme grave ale marilor oraşe româneştiîn ceea ce priveşte alimentarea cu apă,canalizarea,infrastructura şi salubritatea

Municipiile reşedinţă de judeţ sunt oraşe ale UE cu multe probleme de comunităţi de început de secol XX. Cel puţin aşa reiese dintr-un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP) a cărui tematică vizează evaluarea serviciilor publice locale.

Preluând un model guvernamental britanic, specialiştii de la IPP au încercat să evalueze performanţele marilor oraşe din România în patru domenii-cheie ale serviciilor oferite de municipalităţi cetăţenilor, şi anume iluminat public, apă şi canal, salubrizare şi drumuri. Rezultatele surprind realitatea la nivelul anilor 2003-2005. O realitate deloc încurajatoare pentru contribuabil.

În 2005, la fel ca şi în 2003, unul din trei metri cubi de apă era pierdut în reţea. În unele municipii, situaţia este însă de-a dreptul deplorabilă. În Sibiu, Botoşani, Miercurea-Ciuc, Craiova sau Satu Mare, cetăţenii plătesc pierderi care egalează consumul lor real. Mai gravă este situaţia muncipiilor în care apele uzate nu sunt epurate.

Alături de mult-mediatizatul caz al Capitalei apar şi alte municipii precum Galaţi şi Brăila, care admit existenţa acestei probleme. Specialiştii IPP trag însă un semnal de alarmă. Ei spun că alături de aceste trei mari oraşe mai pot fi menţionate şi altele, însă administraţiile publice locale au refuzat să recunoască această problemă.

Mai mult de 50% din reţeaua de alimentare cu apă este realizată înaintea anului 1975 şi doar 77% din aleile reşedinţelor de judeţ beneficiau de iluminat public. În Craiova, Târgovişte sau Timişoara, locuitorii stau cu gunoiul în faţa casei mai mult de două zile pe săptămână, iar colectarea selectivă a deşeurilor este în continuare un vis.

Conform datelor IPP, aceasta se realiza în 2005 numai în proporţie de 3%, la fel ca şi în anul 2003. Există însă şi semne că serviciile oferite locuitorilor din mediul urban autohton urmează un trend pozitiv. Acesta este însă în bună măsură datorat comportamentului tot mai responsabil al cetăţenilor, dar şi al agenţilor economici implicaţi în afacerile cu utilităţi publice.

Astfel, autorii studiului remarcă un consum de apă potabilă în descreştere cu 20% în intervalul 2003-2005. În acelaşi timp, locuitorii reşedinţelor de judeţ au apelat la soluţii de contorizare a consumului de apă în proporţii crescânde, ajungându-se la 80 de procente la nivelul anului 2005.

Îmbunătăţiri semnificative în sfera serviciilor publice au mai fost consemnate în domeniul iluminatului public. În cei doi ani supuşi analizei, întreruperile neprogramte ale curentului electric s-au diminuat cu aproximativ 110%.

Primăriile din Constanţa şi Râmnicu Vâlcea, campionii netransparenţei

"Un prim criteriu definitoriu în ceea ce priveşte capacitatea autorităţilor din România de a răspunde eficient cetăţenilor cu privire la serviciile furnizate este tocmai disponibilitatea de a face acest lucru", se arată într-un comunicat al IPP. Conform acestui criteriu, campionii lipsei de transparenţă sunt municipalităţile din Râmnicu Vâlcea, Constanţa, Reşiţa, Alba Iulia sau Arad. La polul opus, primăriile din Vaslui, Sfântu Gheorghe, Oradea, Piatra Neamţ şi Piteşti au fost identificate drept disponibile în cel mai înalt grad în a oferi informaţii cu privire la aceste servicii.