Senatorii au transformat programul "Schi în România" într-o mega-afacere imobiliară

profitabile afaceri imobiliare din istoria României. Sute de hectare de pădure şi de păşune vor fi scoase din fondul forestier, fără să se plătească taxe care, în absenţa proiectului

profitabile afaceri imobiliare din istoria României. Sute de hectare de pădure şi de păşune vor fi scoase din fondul forestier, fără să se plătească taxe care, în absenţa proiectului guvernamental, ar depăşi câteva mii de miliarde de lei. După ce aceste terenuri vor fi trecute din proprietatea publică a statului în cea a autorităţilor locale, ni-meni nu mai poate opri concesionarea lor către particulari, cum propun senatorii. Deoarece clima din România nu permite o exploatare eficientă a staţiunilor de schi, vilele care vor apărea după defrişări vor fi cel mai probabil folosite drept case de vacanţă de către concesionari. Senatorii au aprobat, prin programul "Schi în România", ca zone ale rezervaţiilor şi parcurilor naţionale din 21 de judeţe să fie transformate în pârtii şi infrastructură imobiliară de lux.
Programul a luat-o la vale pe vremea lui Dracula-Aghaton
"Schi în România" nu este nimic altceva decât proiectul iniţiat de fostul ministru al turismului Dan Matei Aghaton, şi se numea "Super-schi în Carpaţi".

Actul normativ a fost găsit, plin de praf, prin sertare, iar parlamentarii l-au readus la viaţă. Cu câteva modificări, prin punctele esenţiale. Una dintre acestea este aceea că "terenurile vor trece din proprietatea publică sau privată a statului şi administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective şi în administrarea consiliilor locale pe raza cărora se află. Aceste terenuri vor fi exceptate de la plata taxelor pentru scoaterea definitivă din fondul forestier". "Terenurile pot fi concesionate în vederea realizării scopurilor care au fost stabilite", ne-a declarat Dan Niţescu, arhitect-şef la Consiliul Judeţean Dâmboviţa, care are în proiect construirea unei staţiuni-mamut la Peştera Padina. În zona în care se intenţionează construirea staţiunii are teren şi fostul director Romsilva, Ion Dumitru. "După întocmirea documentaţiei tehnice necesare, instituţiile abilitate aprobă scoaterea definitivă din fondul forestier. Acest lucru înseamnă că se schimbă destinaţia terenului, de la unul cu destinaţie forestieră la teren cu destinaţie specială", ne-a declarat ing. Dan Ioan Aldea, director al Direcţiei fond forestier din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (Romsilva).

Flutur a ridicat taxele pentru a apăra pădureaTaxa aferentă scoaterilor definitive a unor terenuri din fondul forestier nu a fost niciodată mică. Însă, de anul acesta, ea a crescut chiar şi de o sută de ori, prin modificarea OM 53/2003 cu OM 401/2006. Scopul Ministerului Agriculturii a fost cel de a stăvili construirea de case de vacanţă în pădure. "Hidroelectrica avea de scos din fondul forestier 141 de hectare din Galaţi şi Focşani. Pe vechiul ordin, trebuia să plătească 20 miliarde de lei. Acum, trebuie să achite 800 miliarde de lei. La un teren de aceeaşi suprafaţă, cum este cel de la munte, unde există arborete de răşinoase, pentru aceeaşi suprafaţă, taxele sar de o mie de miliarde de lei", ne-a mai spus ing. Dan Ioan Aldea. Potrivit proiectului "Schi în România", aceste taxe nu vor mai fi plătite.