Seismul cu epicentrul la Arpechim se propagă rapid

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Industria pe orizontală rămâne fără un furnizor important, iar cotaţiile SNP Petrom şi Oltchim la Bursă au scăzut drastic O haldă de deşeuri "acrilonitril", una de "nămol biologic"

Industria pe orizontală rămâne fără un furnizor important, iar cotaţiile SNP Petrom şi Oltchim la Bursă au scăzut drastic

O haldă de deşeuri "acrilonitril", una de "nămol biologic" şi două rezervoare "cu capac fix şi flotant", aparţinând Arpechim Piteşti, au devenit peste noapte vedetele industriei româneşti.

Din cauză că acestea ar fi neconforme cu normele de mediu, autorităţile au hotărât să sisteze activitatea rafinăriei, declanşându-se astfel un adevărat seism: firme cu nume sonore din industria chimică, partenere tradiţionale ale Arpechim, riscă pierderi de ordinul milioanelor de euro, iar informaţiile contradictorii au dat peste cap cotaţiile la Bursa de Valori.

Listarea unor instalaţii poluante, cu impact semnificativ asupra mediului, şi obligarea proprietarilor acestora de a le aduce la standarde ecologice cât de cât acceptabile au constituit avertismente pe care prea puţini le-au luat în seamă. Nici episodul Sidex nu a fost, la începutul acestui an, mai mult decât un "foc de paie". Acum însă cazul Arpechim a căzut ca un trăsnet: sistarea activităţilor de la Piteşti, pe motive de mediu, îi va lăsa fără materii prime pe apropape toţi partenerii din industria orizontală care, neputând să-şi onoreze contractele, riscă pierderi incomensurabile, dacă nu chiar falimentul. De partea cealaltă, puşi în faţa faptului împlinit, proprietarii Arpechim - OMV Petrom - au declarat că măsura este "drastică, disproporţionată şi nejustificată" şi că o vor contesta "prin toate mijloacele legale".

O bună parte din economia românească este, în aceste zile, concentrată pe evenimentele de la Piteşti, pentru că Arpechim înseamnă, spre exemplu, 14% din totalul benzinei vândute la pompele României sau jumătate din materia primă necesară funcţionării unor combinate chimice.

Oltchim - pierderi lunare de 30 milioane de euro

Se estimează că Arpechim Piteşti ar avea nevoie de investiţii de 150-250 de milioane de euro pentru a fi adusă la standarde europene.Închiderea rafinăriei Arpechim Piteşti provoacă închiderea a mai mult de jumătate din activitatea Oltchim, iar conducerea combinatului din Râmnicu-Vâlcea estimează pierderi lunare de 30 de milioane de euro. Directorul general al Oltchim, Costantin Roibu, a explicat că aceste două combinate depind unul de celălalt. "Închiderea rafinăriei va duce la închiderea a mai mult de jumătate din activitatea Oltchim. Dacă înainte aveam o cifră de afaceri lunară de 60 de milioane de euro, acum o să avem sub 30 de milioane de euro". Constantin Roibu a mai spus că Oltchim cumpăra de la Arpechim etilenă şi propilenă pentru prelucrare, iar cum transportul etilenei este interzis pe calea ferată şi pe plan european există o criză majoră a acestui produs, compania din Râmnicu-Vâlcea va înregistra pierderi şi reduceri de activităţi.

"Cel mai grav este faptul că această închidere, venită peste noapte, ne face să pierdem piaţa, să ne pierdem clienţii, contractele, lucruri pentru care am muncit în ultimii 15 ani", a subliniat Roibu. El a mai arătat că reducerea activităţilor Oltchim va afecta şi furnizorii săi CET Govora şi exploatarea minieră de sare şi calciu.

"Toată economia românească va avea de suferit, pentru că va trebui să importăm sodă caustică şi acid clorhidric, pentru că Oltchim nu-şi mai poate acoperi livrările", a adăugat directorul general al combinatului.

Se puteau da amenzi lunare

Constantin Roibu a mai spus că, în toate ţările europene, autorităţile de mediu reanalizează termenele date companiilor pentru îndeplinirea cerinţelor şi se feresc să ia decizii radicale pentru a nu afecta economia. Închiderea celei de-a doua rafinării ca mărime din România anunţă multe probleme atât pe plan naţional, cât şi zonal, în opinia fostului comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu. El atrage atenţia că "această decizie este luată de nişte funcţionari care nu ştiu decât că trebuie să aplice legea, fără a ţine cont de situaţia socio-economică a zonei. Ca atare, pentru ei, ce se întâmplă este colateral, nu contează". Nici amenda nu ar fi fost o constrângere prea mare pentru Arpechim, în opinia lui Silvian Ionescu, cuantumul ei ridicându-se la maximum 100.000 lei, lunar. Oricum, ireparabilul s-a produs. "Singurii care mai puteau bloca decizia Agenţiei Regionale de Mediu Piteşti erau ministrul mediului, actualul comisar general al GNM sau preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului.


Decizia este luată de funcţionari care nu ştiu decât că trebuie să aplice legea
Silvian Ionescu
fost comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu


Închiderea rafinăriei va duce la închiderea a mai mult de jumătate din activitatea Oltchim

Constantin Roibu
director general, Oltchim Râmnicu-Vâlcea

Revoltă şi resemnare la Piteşti

Cu toate că Garda de Mediu a sistat pentru şase luni activitatea societăţii Arpechim, ieri, cei aproximativ 1.500 de angajaţi au venit ca de obicei la muncă. Majoritatea nici nu aflaseră despre respectiva situaţie, însă vestea s-a răspândit destul de repede, provocând panică printre muncitori. Neliniştea oamenilor este cu atât mai mare cu cât niciun oficial al companiei Petrom, cea care deţine Arpechim, nu le-a comunicat ce se va întâmpla cu ei de acum încolo, dacă vor primi salarii compensatorii sau dacă activitatea societăţii va fi sistată definitiv, aşa cum se zvonea de mai multă vreme. Starea de revoltă îi animă aproape pe toţi angajaţii, în afară de cei care deja s-au resemnat cu ideea că va trebui să pornească în căutarea unui nou loc de muncă.

Benzinarii particulari se aşteaptă la o scumpire a carburanţilor

Preşedintele Asociaţiei Benzinarilor Particulari, Ioan Tache, estimează că datorită închiderii rafinăriei Arpechim preţul carburanţilor la pompă ar putea creşte. "Probabil că va fi o majorare a preţului carburanţilor, dat fiind că se apropie şi sezonul estival, când cererea creşte. Totuşi, estimăm că aceasta nu va fi semnificativă - de circa un ban pe litru", a precizat Tache. El a explicat că aproximativ 20% din benzinarii particulari ai asociaţiei vor trebui să îşi facă aprovizionarea din altă parte, de la Petromidia sau Ploieşti, unde funcţionează şi Petrotel Lukoil, astfel încât vor creşte costurile de transport. În plus, preluarea sarcinii de producţie de către competitorii Petrom va duce la costuri mai mari pentru aceştia.

Pe de altă parte, atât reprezentanţii Petrom, cât şi ai Rompetrol, consideră că o eventuală scumpire a carburanţilor nu se justifică, având în vedere faptul că România dispune de un excedent de combustibili.

Preşedintele MOL România, Zsolt Szalay, a declarat pentru "Adevărul" că şi compania sa este afectată de închiderea Arpechim. "MOL România achiziţionează anumiţi carburanţi şi de la rafinăriile Petrom. Pentru a suplini deficitul de carburant, compania se va aproviziona de la alţi producători interni, dar va mări şi comenzile către rafinăriile Grupului MOL", a precizat Szalay.

Petrom şi Oltchim au pierdut 450 milioane de euro din capitalizarea bursieră

Petrom (SNP) şi Oltchim (OLT) au fost primele companii din ringul Bursei de Valori Bucureşti direct afectate de închiderea Arpechim.

Într-o singură şedinţă, cei doi emitenţi au pierdut 1,469 miliarde de lei (aproximativ 449 milioane de euro) din capitalizarea bursieră. Acţiunile SNP au resimţit o corecţie de 4,72%, în timp ce titlurile OLT s-au depreciat cu 2,48% faţă de sesiunea anterioară. Evoluţia bursieră a celor două companii nu a înregistrat, însă, pierderile aşteptate de analiştii pieţei de capital. "La începutul zilei, preconizam că efectele vor fi şi mai dramatice, însă investitorii şi-au dat seama că au de-a face, practic, cu un "colos" în cazul Petrom şi au reacţionat ca atare.

Astfel, bilanţul zilei a indicat o depreciere până la 0,5050 lei/acţiune, în timp ce noi estimam o pierdere de peste 5%", a declarat, pentru "Adevărul", Marcel Murgoci, directorul de tranzacţionare al Estinvest Focşani. Cursul titlurilor OLT a evoluat între un minimum de 0,5650 lei/acţiune şi un maximum de 0,5950 lei/acţiune. Redresarea a survenit în a doua parte a şedinţei, ceea ce a determinat un preţ de închidere de 0,5900 lei/acţiune. Situaţia de ieri a reprezentat, spun brokerii, un prim semnal de alarmă pentru activitatea bursieră a celor doi emitenţi. "În cazul în care situaţia nu se va rezolva, ne aşteptăm la scăderi susţinute", concluzionează Marcel Murgoci.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite