Seful de post din Mihailesti a scapat cu viata, protejat de trupul operatorului Antenei 1

Procurorii incearca sa dovedeasca ce bine a facut politistul ca a lasat masinile sa treaca pe langa TIR-ul care ardea

Procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au reusit sa-l audieze pe seful Postului de Politie din Mihailesti, Gabriel Hurlup, aflat la Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti. Ranit grav in explozia de la Mihailesti (multiple leziuni de ficat si splina), Gabriel Hurlup a avut cateva momente de luciditate care i-au permis sa stea de vorba cu anchetatorii. Marturia lui este cutremuratoare, acesta declarand ca se afla in viata datorita cameramanului de la Antena 1. Politistul a povestit ca atunci cand incarcatura de azotat de amoniu a explodat, el incerca sa-l scoata din zona apropiata autotrenului pe operatorul Ionut Barbu. "Unda de soc l-a lovit prima data pe cameraman, care se afla in partea dreapta a politistului. Tocmai acest lucru este posibil sa-i fi salvat viata subofiterului de politie", a afirmat Ilie Botos, ieri, in conferinta de presa. "Unda de soc, in situatia de la Mihailesti, a operat la un nivel de 300 de metri de la incarcatura. Daca circulatia ar fi fost oprita sub aceasta distanta letala si zona ar fi fost aglomerata de autoturisme si persoane, numarul victimelor ar fi fost mult mai mare. Imposibilitatea sefului de post de a bloca drumul la o distanta de camion mai mica decat cea de siguranta a facut ca si alti participanti la trafic sa scape cu viata", a declarat procurorul general Ilie Botos. Pana si grosimea asfaltului (70 de centimetri) a retinut mult din unda de soc, fiind un obstacol important in provocarea distrugerilor si in vatamarea persoanelor aflate in locuintele din marginea Mihailestiului. Pompierii au fost anuntati de un student la ora 4,58 si autospecialele au ajuns la fata locului cu doar doua minute si jumatate inainte de a se produce deflagratia. Cele doua victime ramase neidentificate se aflau la o distanta mai mica de 10 metri de epicentrul deflagratiei, fapt dovedit de distrugerea masiva a elementelor lor anatomice, caracteristica a efectelor produsilor de reactie rezultati din explozie (gazele). Resturile lor anatomice vor putea capata o identitate abia dupa 12 zile, fiind necesare teste ADN si o complexa expertiza facuta de medicii legisti si de specialisti in explozibili. Principala ipoteza privind cauzele producerii accidentului este ca, la impactul cu un cap de pod, dupa ce tirul a intrat in sant, remorca s-a desprins de capul tractor, iar rezervorul s-a spart si motorina s-a scurs, peste ea cazand azotatul de amoniu, care s-a imprastiat din saci. Soferul a incercat sa stinga incendiul din cabina, ajutat de alti participanti la trafic, folosindu-se de patru extinctoare. Din nefericire, sursa de incendiu era borna plus a bateriei care a intrat in contact cu circuitele si a dus la topirea plasticului cablajului, ceea ce a aprins instalatia electrica. "Daca soferul ar fi demontat borna si ar fi scos de sub tensiune cablurile, catastrofa era evitata. Dar el a scos roata de rezerva care luase foc de la scurtcircuit, pe partea stanga, neobservand ca pe partea dreapta motorina se amesteca cu azotatul de amoniu", a spus Botos. Accidentul rutier s-a produs cel mai probabil pentru ca soferul a atipit la volan, catastrofa datorandu-se neinstruirii lui in a actiona in caz de incendiu. Ancheta de la Craiova a relevat faptul ca atat producatorul - Doljchim -, cat si beneficiarul si transportatorul au incalcat legea. Astfel, producatorul trebuia sa inscriptioneze sacii cu etichete "pericol de explozie" si sa livreze o fisa pe care sa fie notate calitatile substantei si cum se intervine in caz de pericol.