Sefii Romgaz Targu Mures au devenit multimiliardari in doar cativa ani

* Ei domina in competitia vilelor de superlux din oras * Capusa-gigant Depomures SA - asociere a Romgaz Mures cu Azomures si firma unui consilier din Ministerul Economiei, pentru a vinde combinatului condus de turci cantitati imense de gaze, la preturi de dumping

Afaceri Imobiliare de Lux Romgaz Targu Mures SA ar fi o denumire potrivita pentru filiala mureseana a Societatii Nationale de Gaze Naturale Romgaz. Sefii - vechi si noi - ai acestei companii de stat sunt adevarati nababi, fruntasi pe ramura la posesia de vile superluxoase, construite in ultimii ani din salarii de bugetari. Doar gardul unora dintre aceste adevarate palate, care "se invart dupa soare", face mai mult decat un apartament la bloc. Competitia imobiliara intre gazarii multimiliardari este acerba. Chiar si un simplu fost sef de birou de la Romgaz, cum este un domn cu nume parca predestinat inavutirii (Capusan), a ajuns sa detina un viloi in Platoul Cornisa - arie exclusivista a orasului, unde nu se impamantenesc decat cei care isi intorc banii cu lopata. Ca sumele necesare unor atare investitii nu provin exclusiv din salarii (altfel mari, pe masura scumpirii constante si consistente a metrului cub de gaz metan) o dovedesc, printre altele, rezultatele controalelor Curtii de Conturi. Astfel, la inceputul anului trecut, inspectorii Camerei de Conturi Mures au constatat la Romgaz un prejudiciu de 6,7 miliarde de lei, urmare a unor "plati nejustificate" catre doua societati comerciale "prietene". Vinovati au fost gasiti, printre altii, directorul general Gratian Rusu (posesor al unui apartament si al unei vile noi, in Targu Mures), directorul tehnic (la acea vreme) Tiberiu Olaru (posesor tot al unui apartament si al unei vile noi, in oras) si sus-pomenitul sef al biroului de mecanici, dl. Ioan Capusan (care mai are si el, pe langa vila, un apartament). Camera de Conturi le-a intentat acestora proces, care este insa departe de finalizare. Pana una-alta, dl. Rusu este, bine-mersi, tot director general, iar ceilalti doi au ramas la Romgaz, dar le-au fost schimbate atributiile: Olaru - seful compartimentului de Protectie a Mediului, iar Capusan - subordonatul sau. Metoda de devalizare a Romgaz Mures cu ajutorul firmelor-capusa a fost preluata de dl. Rusu de la fostii conducatori ai societatii. Ex-directorul Dan Colhon (pensionat) are un palat in Sangeorgiu de Mures (comuna suburbana), situat pe un domeniu imens, dotat, printre altele, cu piscina si sera. Nici ex-directorul Gheorghe Matei (inlocuit) nu s-a lasat mai prejos, avand un imobil comparabil cu al d-lui Colhon, tot in Sangeorgiu de Mures.
Capusa-gigant Depomures
Adevarata lovitura in materie de parazitare a Romgaz a dat-o, insa, Avram Pantelimon, director la centrala Romgaz din Medias, fost director de productie la Romgaz Targu Mures, in colaborare cu subordonatul sau Rusu si cu Horia Rosu, consilier in Ministerul Economiei si Comertului pe probleme de gaze naturale. Dl. Pantelimon, fericitul posesor al unor vile in Sangeorgiu de Mures, Sangeorgiu de Padure si Medias, a declarat (fiind citat de mai multe cotidiane centrale), dupa infiintarea Depomures SA, in iunie 2002, ca actionarii acestei societati sunt Romgaz si Azomures, in proportii egale (cate 50%). In realitate, acest parteneriat public-privat s-a infiintat fara hotarare de guvern (asadar, cu incalcarea legii), avand Romgazul ca actionar minoritar, cu 40% din actiuni. Cota de 10 procente din actiuni "cedate" de Romgaz (50% fiind detinute, intr-adevar, de Azomures), a fost impartita astfel: 9% pentru Infochem International SRL Bucuresti (firma d-lui consilier Rosu); 0,5% pentru Mif SA Targu Mures; 0,5% pentru Foraj-Sonde SA Targu Mures. Consilierul Rosu este administrator al Depomures, alaturi de doi turci care apar si in conducerea Azomures, si de directorul Rusu. Scopul declarat al infiintarii Depomures este "dezvoltarea capacitatii depozitului de inmagazinare subterana a gazelor de la Targu Mures". In realitate, insa, totul a fost croit astfel incat sa serveasca interesele patronilor turci ai Azomures, in dauna bugetului de stat. Astfel, gazul este vandut combinatului la pret de dumping - sub cel platit de stat pentru importurile de gaz metan. In plus, Depomures s-a imbogatit, din start, cu diverse mijloace fixe (sonde si alte instalatii), transferate de la Romgaz, dupa ce au fost "evaluate" chiar la valori de 0 lei! Mai mult, in mai 2003, Romgaz a incheiat un contract cu o firma olandeza, angajandu-se sa achite 4,6 milioane dolari, pentru livrarea unor compresoare de camp, cu care a fost dotata statia de comprimare a gazelor de la Corunca - transferata, ati ghicit, la Depomures! In aceste conditii, nu este de mirare ca Depomures inregistreaza profituri consistente - cifrate la 16 miliarde in 2002, respectiv 57 de miliarde in 2003. Profiturile din 2002 au fost impartite actionarilor, sub forma de dividende. Desigur, Azomures si-a luat partea leului, dar nici firma d-lui consilier Rosu nu a murit de foame, cu 1,166 miliarde lei.