Securiştii nemţi, mai disciplinaţi ca ai noştri

STASI a colaborat cu serviciile secrete din România, dar relaţiile s-au răcit după anii 60. Germanii s-au dovedit a fi mult mai riguroşi, iar rezultatele lor au fost superioare celor obţinute de Securitatea română.

Istoricul german Georg Herbstritt, cercetător în cadrul Oficiului pentru Studierea Arhivelor Securităţii Est Germane a explicat pentru Adevărul, la sfârşitul unei conferinţe de la Centrul Cultural German, desfăşurată joi seara, diferenţa dintre cele două sisteme de poliţie politică.
Atât Securitatea, cât şi STASI, securitatea est germană aveau ca misiune obţinerea de informaţii şi perpetuarea regimului comunist. Şcolite de KGB, securitatea sovietică, serviciile secrete din RSR şi RDG au colaborat bine până la sfârşitul anilor 60, la acţiuni de răpire şi anihilare a unor militanţi anticomunişti, refugiaţi în Occident.

Răpiri şi executări

Herbstritt a rememorat pentru participanţii la conferinţă câteva din cazurile cele mai controversate, atât din cele prezentate deja în cartea STASI şi Securitatea, scrisă la Editura Humanitas în anul 2005, împreună cu istoricul român Stejărel Olaru, cât şi dosare noi. Misiunea diplomatică românească de la Berlin se transformase în cuibul de securişti, care atrăgeau şi răpeau militanţi anticomunişti români, refugiaţi în vest. Au fost astfel pur şi simplu răpiţi, repatriaţi împotriva voinţei, condamnaţi şi unii chiar executaţi. Odată cu îndepărtarea lui Ceauşescu de sovietici, spre sfârşitul anilor 60, securitatea avea să fie izolate de celelalte servicii secrete socialiste, relaţia cu redegiştii fiind şi ea obturată.
Herbstritt a avut curiozitatea să analizeze cazurile depistate în arhivele germane, din perspectiva Securităţii de la Bucureşti şi a supravieţuitorilor. În arhivele româneşti documentele sunt fie incomplete, fie lipsesc cu desăvârşire, fie s-a refuzat punerea lor la dispoziţie. Din cazurile verificate, istoricul german a concluzionat că nici reflectarea evenimentelor în arhive nu este reală în întregime.

Disciplinat versus autonomist

Întrebat care este diferenţa dintre securistul est german şi cel român, Herbstritt ne-a declarat că rigurozitatea germană se poate descoperi şi în modalitatea de lucru a poliţiei politice. Dosarele sunt alcătuite cu seriozitate, disciplină şi acurateţe, având în acelaşi timp dubla comandă de la Berlin şi Moscova. În schimb, colegii de la Bucureşti au dovedit de la început o atitudine autonomistă faţă de Rusia, o înţelegere mai dificilă, foarte multe incidente şi dosare dezordonate. Diferită ca număr a fost şi armata de colaboratori din rândul civililor, la est germani apropiindu-se de 200 de mii de persoane, în timp ce la români, după reformare, a scăzut până sub 100 de mii de persoane.