Sectorul IMM este afectat de lipsa banilor

Fără sprijinul băncilor, micii întreprinzători riscă falimentul. Conducătorii organizaţiilor patronale promit să găsească soluţii şi să facă lobby pentru afaceriştii din Bihor.

Reprezentanţii IMM-urilor cred că nu se poate evita criza economică în judeţul Bihor, fără sprijinul unei clase politice unite, capabilă să lase orgoliile şi interesele personale la o parte, urmând exemplul mediului de afaceri. Reuniţi pentru prima dată în acest an, conducătorii organizaţiilor patronale din judeţ şi-au propus ca în 2009 să medieze relaţia dintre grupul politicienilor care deţin puterea pe plan local şi cel al oamenilor politici care au funcţii la nivel central, Bihorul riscând altfel să rămână din nou pe dinafară în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii şi a mediului de afaceri.
Cu ocazia întâlnirii de ieri dintre Ioan Lucian, preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor, Ioan Mintaş, preşedintele Consiliului Local al IMM-urilor din Oradea (CLIMMO), Constantin Badea, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Bihor şi Antonio Sargenti, reprezentantul UNIMPRESA BIHOR, s-a anunţat pregătirea unei strategii comune pentru 2009, în contextul în care începuturile crizei economice în Bihor îşi fac déjà resimţite efectele. Primii afectaţi, sau cei care s-au grăbit să “abandoneze corabia” au fost investitorii din peninsulă. “Aproximativ 30% din întreprinzătorii italieni din Bihor au fost nevoiţi să se orienteze înspre Orient, unde forţa de muncă şi materia primă este mai ieftină”, explică Antonio Sargenti.

Criza schimbă profilul investiţiilor

Fiecare dintre reprezentanţii organizaţiilor patronale a recunoscut că Bihorul trebuie să se orienteze spre alte industrii, că trebuie să  îşi pună la punct infrastructura (drumurile naţionale), pentru a atrage investiţii în turism şi în construcţii. Potrivit acestora, singurul segment în care se mai fac investiţii este comerţul. “Acum se va schimba nivelul întreprinzătorilor. Vor veni investitori care se vor axa pe construcţii, turism şi comerţ, ocupând locurile lăsate de cei din industria textilă şi confecţionări încălţăminte”, speră Sargenti. Acesta crede că salvarea judeţului s-ar putea face cu bani obţinuţi prin programe de finanţare europeană. În timp ce acesta spune că nu există specialişti în scrierea de proiecte, fără a aduce acuze, Ioan Mintaş, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor din România, atrage atenţia că CNIPMMR a câştigat finanţare pentru 14 proiecte depuse la Bruxelles şi doar două depuse în România. “Avem specialişti pentru a atrage finanţări”, consideră Ioan Mintaş, preşedintele CLIMMO.

Banii, problema numărul unu

Spunând lucrurilor pe nume, reprezentanţii IMM au recunoscut că cea mai mare problemă cu care se confruntă sectorul privat este lipsa banilor. “Un impediment dureros pentru dezvoltarea IMM este faptul că băncile nu mai acordă credite. Fără sprijinul lor nu se poate plăti forţa de muncă, nu se poate achita materia primă. Iar dacă nu avem producţie, nu se plătesc nici taxe”, schiţează Constantin Badea lanţul vicios al slăbiciunilor mediului de afaceri bihorean. Având în vedere toate aceste aspecte, până la sfârşitul acestei luni ar trebui să se finalizeze agenda organizaţiilor patronale pentru 2009. “Împreună avem mai multe şanse să trecem peste criză”, a conchis Ioan Lucian, preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor.