Sechestru pe firmele din România ale Mafiei
0
Judecătorii italieni cer autorităţilor române, într-o amplă anchetă, să indisponibilizeze bunurile din ţara noastră a unor membri Cosa Nostra. Temutul Massimo Ciancimino coordona din Italia spălările de bani derulate de Mafie în România şi cerea informaţii despre marile proiecte derulate în ţara noastră.
Judecătoarea Silvana Saguto, preşedintele Tribunalului Civil şi Penal din Palermo-Secţia Măsuri Preventive, susţine că trei societăţi româneşti ar fi fost implicate în tranzacţii financiare ale Mafiei italiene. Cererea este făcută în dosarul unuia dintre capii temutei grupări Cosa Nostra, Massimo Ciancimino, şi priveşte firmele „Agenda 21", „Alzalea" şi „Ecorec", societăţi care derulează afaceri legate de groapa de gunoi de la Glina. Solicitarea magistratului a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti. Magistratul arată că beneficiile celor trei societăţi „provin din infracţiuni de spălare de bani". De altfel, pentru infracţiuni similare a fost condamnat de Tribunalul din Palermo la cinci ani şi opt luni de închisoare şi Massimo Ciancimino, sentinţă confirmată ulterior şi de Curtea de Apel din Palermo.
Opulenţă
Ancheta împotriva lui Massimo Ciancimino (48 de ani) a fost deschisă, potrivit actelor trimise de judecătorii italieni, în urma unor informaţii oferite de diferiţi „colaboratori ai Justiţiei", care au dezvăluit date despre existenţa unor proprietăţi imense deţinute de tatăl lui Massimo, Vito Ciancimino, fost primar al oraşului Palermo din anii '70, şi considerat omul din umbră al temuţilor capi Salvatore Riina şi Bernardo Provenzano. Ancheta a ajuns la fiul acestuia şi la transferarea unor proprietăţi care formau holdingul „Grup Gas", înregistrat formal pe numele „unui om de paie" Gianni Lapis, apropiat al lui Massimo Ciancimino. Lapis ar fi folosit o parte din banii proveniţi din infracţiuni pentru cumpărarea societăţii Sirco s.p.a. care a fost folosită pentru a intra pe piaţa gunoiului din România.
„Potenţial al veniturilor fabuloase"
Din convorbirile telefonice interceptate de italieni, Massimo Ciancimino era interesat de „activităţile economice profitabile în sectorul colectării gunoaielor". Astfel, Sirco a preluat iniţial 25% din acţiunile Agenda 21. Restul acţionarilor erau Sidoti Santa cu 14,7%, soţia lui Tronci Romano, considerat omul de încredere al lui Massimo Ciancimino, fraţii Giuseppe şi Sergio Pileri, fiecare cu 9,8% şi Agenţia Obiettivo Lavoro 40,2%. Ulterior, Sirco preia controlul societăţii (51%) în defavoarea Agenţiei Obiettivo Lavoro care rămâne cu 14,7%. În 2004, Agenda 21 a cumpărat 82% din acţiunile societăţii Ecorec SA. Magistraţii italieni au arătat că „Ecorec este o societate care are ca obiect de activitate în România depozitarea gunoiului într-un loc situat în Glina, în zonă apropiată de Bucureşti, pe o suprafaţă de circa 119 hectare, cu un potenţial realizabil în timp al veniturilor estimat la 238 milioane de euro".
Bani negri, trimişi ca împrumuturi la Glina
Sirco a creditat Agenda 21 cu împrumuturi de 15,6 milioane de euro, din care 12,7 milioane de euro după ce Tribunalul Palermo ar fi instituit sechestrul (la 9 august 2005) pe societăţile care ar fi aparţinut Mafiei. Cu două săptămâni înaintea instituirii sechestrului, printr-o majorare de capital, considerată suspectă, din data de 22 iunie 2005, Sirco a pierdut controlul Agendei 21 şi a rămas cu doar 25,5 %. Atunci a intrat în vizorul magistraţilor italieni şi Valenti Raffaelo Pietro, directorul general al Alzalea, care încerca să preia de la Sirco restul de 25% din acţiunile la Agenda 21.
Investiţiile din sectorul aluminiului
Potrivit unui raport informativ al Corpului Gărzii pentru Venituri din Palermo (Comandamentul Brigăzii Speciale a Poliţiei Monetare) din data de 23 aprilie 2009, citat de Tribunalul din Palermo, au fost raportate informaţii suplimentare cu privire la activitatea societăţilor Agenda 21, Ecorec şi Alzalea. „S-au accentuat convorbirile telefonice interceptate, în perioada ianuarie-februarie 2009, dintre Valente Raffaelo Pietro, Pileri Sergio ş.a. în legătură cu afacerile din România", se precizează în raportul autorităţilor italiene.Conform interceptărilor telefonice, Massimo Ciancimino era foarte interesat de investiţiile făcute în România în sectorul aluminiului.
„Marile proiecte" din România
Într-o altă discuţie între Gianni Lapis şi Giovanni Ciancimino, înregistrată la 18 mai 2009, ultimul i-a cerut noutăţi lui Lapis despre „marile chestiuni, marile proiecte din România", despre care i-a vorbit fratele său Massimo, adăugând în mod expres că trebuie să fie constant informat „despre România". „La scurt timp după aceea, dl Lapis a afirmat că o cotă din «cincisprezecea» lui Sirco „este al tău! În aşa mod... aşa cum a fost înainte". Tot el ar fi afirmat că „am o problemă de venit şi nu pot să le păzesc pe toate împreună! Aşa cum a fost voinţa tatălui dumneavoastră!", se mai arată în raportul realizat de poliţiştii italieni.
Intervenţii
Italienii atrag atenţia şi asupra intervenţiei lui Massimo Ciancimino în desemnarea fratelui său, Robert, în comitetul director al Agendei 21, dar şi încercarea lui de a nu «lăsa urme» ale unui transfer bancar către societatea românească. Transferul era efectuat întotdeauna de la acelaşi cont străin deschis la Credit Lyonnais.
238 milioane de euro ar fi veniturile realizate în timp de Mafie, estimate de magistraţii italieni, din afacerile derulate la Glina.
Se încarcă comentariile...
