Seceta, politica şi fotbalul

Pentru un fermier din Bărăgan, mitingurile de ieri par o glumă proastă Referendumul din 19 mai a captat toată atenţia opiniei publice. Ştirile şi talk-show-urile dezbat seară de

Pentru un fermier din Bărăgan, mitingurile de ieri par o glumă proastă

Referendumul din 19 mai a captat toată atenţia opiniei publice. Ştirile şi talk-show-urile dezbat seară de seară problema demiterii preşedintelui Băsescu. Doar blaturile din fotbal şi luptele dintre suporteri mai concurează cu dezbaterile politice. Însă, temele serioase, cu impact direct asupra românului de rând, îşi fac tot mai greu loc în prime-time. Faptul că vom traversa cel mai secetos an din istorie păleşte în faţa luptei lui Traian Băsescu împotriva mogulilor. Ce contează că din cauza culturilor compromise importurile vor ajunge la valori-record? Ce contează că fermierii români sunt ameninţaţi de faliment? Ce contează că preţurile produselor alimentare ar putea exploda ca urmare a secetei care va lovi agricultura românească? Toate aceste probleme sunt eclipsate de teme precum ţepele din Parcul Tineretului sau numărul de participanţi la mitingurile PSD. Televiziunile au acordat spaţii ample de dezbatere pe marginea penalty-ului de la Urziceni, însă nimeni nu pare a fi interesat, spre exemplu, de faptul că umiditatea din sol a scăzut, în anumite zone din ţară, sub jumătatea mediei multianuale, cerealele ajungând la cota de ofilire.

Pentru un fermier din Bărăgan, mitingurile de ieri de la Iaşi par o glumă proastă. Cele câteva sute de hectare de culturi compromise îl fac indiferent faţă de "importantele" probleme politice. A luat pământul în arendă, a făcut credit la bancă pentru utilaje şi se roagă la Dumnezeu să plouă pentru a mai putea salva ceva din culturile din acest an. În aceeaşi situaţie se află alte zeci sau chiar sute de mii de agricultori. Şi nu numai cei de la ţară ar trebui să fie îngrijoraţi. Pentru orăşeni, un an prost în agricultură înseamnă scumpiri ale produselor de bază. Motivul: producţia internă slabă determină o creştere accentuată a importurilor. Astfel se creează o presiune asupra deficitelor economiei româneşti. Însă acestea trebuie acoperite cumva. De unde? Calculul este simplu: fie din credite externe, însă atunci trebuie să includem în preţul pâinii şi dobânzile aferente, iar acest lucru se va regăsi în inflaţie, fie din banii proveniţi din investiţii directe. Însă România nu este campioană la acest capitol. Iar un an secetos va face ţara noastră şi mai puţin atractivă în ochii companiilor străine. În mod evident, acestea sunt problemele care afectează cu adevărat acum România. Dacă Băsescu va fi sau nu preşedinte, vom afla săptămâna aceasta, însă efectele secetei s-ar putea să ne preocupe serios şi anul viitor.