Scutul american antirachetă va fi amplasat în judeţul Olt. Analist: "România este o ţintă pentru eventuale mişcări teroriste"

Ca urmare a anunţului preşedintelui Traian Băsescu, că scutul antirachetă american va fi amplasat în localitatea Deveselu, din judeţul Olt, analistul Bogdan Chireac a declarat că România devine o ţintă pentru eventuale mişcări teroriste.

Cu toate acestea, el a adăugat că e puţin probabil ca teroriştii să aibă în vizor o ţintă ca România. "Din acest moment, în mod oficial, România este o ţintă pentru eventuale mişcări teroriste. E o componntă importantă a scutului antirachetă. De partea noastră se află un singur lucru: teroriştii vor să atace ţinte cu impact mare în plan mondial, iar o ţintă din România nu va avea un imapact la nivel internaţional", a declarat el, la Antena 3.

Chireac a explicat că România a ajuns să facă parte din harta acestui sistem antirachetă ca urmare a refuzului Poloniei şi Cehiei.

"Scutul nu a fost bine primit într-o serie de state din estul Europei. România, care iniţial nu era inclusă din motive tehnice sub acest scut, a intrat direct ca parte componentă a acestuia, în urma negocierilor şi după refuzul Poloniei şi Cehiei. Relaţia dintre România şi SUA se află la cel mai ridicat nivel", a mai declarat analistul.

Cât despre componenţa scutului, el a explicat că pe teritoriul României nu vor exista rachete."Vor fi, probabil, doar radare şi alte sisteme de detecţie avansată a rachetelor care ar putea veni din Orientul Mijlociu. Aşa cum a mărturisit şi preşedintele, scutul nu e îndreptat împotriva Rusiei. A fost o întreagă discuţie între SUA şi Rusia, care s-a oferit să găzduiască aceste baze de apărare antirachetă, dar SUA nu au acceptat. România e avanpostul acestui scut antirachetă. Din punct de vedere tehnic, capacitatea de ripostă, este mai scăzută: dacă timpul de reacţie în cazul României, al Bulgariei sau al Ungariei este de câteva minute, timpul de reacţie pentru o ţintă din Marea Britanie, mai îndepărată geografic de Orientul Mijlociu, ajunge cam la 35 de minute", a explicat Bogdan Chireac.

O problemă pe care a ridicat-o analistul a fost cea a costurilor, precizare pe care preşedintele Traian Băsescu nu a făcut-o:  "Costurile vor fi de miliarde de dolari. Costul e asumat integral de SUA sau suportă şi România o parte din costuri? Baza de la Deveselu e închiriată sau e oferită cu titlu gratuit pentru scutul antirachetă?", se întreabă Chireac.

Din punct de vedere al acestui aspect, Iulian Chifu, de la centrul de prevenire a conflictelor, este sigur că aceste costuri vor fi suportate de partea americană pentru că este o facilitate SUA. Acest lucru, însă, va presupune lucrări de infrastructură pentru baza respectivă. Principalele avantaje ce ţin de instalarea scutului antirachetă pe teritoriul României ţin de dimensiunea securităţii şi a politicii externe. "Din momentul în care va fi semnat acest acord, va fi întărită orice poziţie a României în domeniul securităţii şi în interiorul Alianţei Nord-Atlantice", a declarat Iulian Chifu.

Adrian Cioroianu, fost ministru de externe, a explicat, la Realitatea TV, că trebuie să acceptăm că instalarea scutului pe teritoriul ţării noastre vine ca urmare a statutului de membri ai unei alianţe. "România va fi punct pe harta unui proiect deja materializat. Noi trebuie să acceptăm că asta decurge din statulul nostru de membri ai unei alianţe, motiv pentru care avem şi drepturi şi obligaţii. Prevăd că o să apară curente care să pună sub semnul întrebării beneficiile pe care le avem de pe urma faptului că facem parte din NATO şi UE.

E posibil ca ruşii să aibă poziţie ceva mai fermă, mai explicită în privinţa prezenţei lor militare din Transnistria. Dacă România va figura oficial pe harta viitorului scut antirachetă şi dacă Rusia nu va fi parte din acest proiect, nu e exclus ca ceea ce se va întâmpla în Transnistria să capete o alură din ce în ce mai agresivă, din partea unei Rusii care doreşte inserarea ţării în sistemul european de apărare. Aceasta e o manieră de a spune că doreşte divizarea ţărilor europene din interiorul NATO", a declarat Adrian Cioroianu.

Primarul localităţii Deveselu, Gheorghe Baciu, a spus, la Antena 3, că a fost chemat la Cotroceni, luni seară, pentru a discuta pe seama acestui subiect. "Preşedintele Traian Băsescu ne-a solicitat acordul pentru amplasarea sistemului antirachetă în fosta bază aeriană de la Deveselu şi noi am fost de acord. Azi sau mâine, poate în zilele următoare, vom fi informaţi cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare", a declarat primarul localităţii Deveselu.

El a explicat că, după ce baza aeriană din localitate şi-a întrerupt activitatea militară aviatică, în 2001, acolo a rămas o unitate militară cu efectiv restrâns.

"Infrastructura este foarte bună, a fost folosită foarte rar, nu zilnic sau cu caracter permanent", a adăugat Baciu.