Scumpirile se accelerează în România şi în ţările vecine

Inflaţia raportată în luna noiembrie a spart cadranele prognozelor BNR, iar analiştii se aşteaptă ca băncile naţionale din Europa Centrală şi de Est să modifice din nou dobânzile de

Inflaţia raportată în luna noiembrie a spart cadranele prognozelor BNR, iar analiştii se aşteaptă ca băncile naţionale din Europa Centrală şi de Est să modifice din nou dobânzile de politică monetară.

Datele referitoare la evoluţia inflaţiei, publicate la începutul acestei săptămâni, arată că efectele secetei din vară se regăsesc încă în scumpiri, şi în luna noiembrie, în aproape toate ţările din această regiune.

În ceea ce priveşte România, media scumpirilor - inflaţia - a ajuns, luna trecută, la 5,89% faţă de decembrie 2006, depăşind prognozele Băncii Naţionale pentru întregul an 2007.

Scumpirea alimentelor în estul Europei a dus la accentuarea inflaţiei şi a creat astfel o dilemă pentru autorităţile de reglementare. Ungaria a consemnat, în noiembrie, o inflaţie de 7,1%, Cehia - de 5%, Slovacia - 3,1%, iar pentru Polonia se estima, ieri, o medie de 3,4% (datele se publică astăzi).

În România, unde inflaţia a ajuns în noiembrie la o rată anualizată de 6,7%, analiştii estimează pentru finalul anului o medie situată între 6,5 şi 6,8%. Acest nivel va fi mult superior celor mai recente estimări ale băncii centrale, de 5,7%, şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză, de 6%, ceea ce ar putea atrage majorarea cu jumătate de punct procentual - până la 8% - a dobânzii-cheie la următoarea şedinţă a BNR.

Faţă de luna decembrie 2006, inflaţia a ajuns, în noiembrie, la 5,89%, iar faţă de aceeaşi lună din anul trecut a coborât până la 6,67%. Cele două repere arată, pe de-o parte, depăşirea aşteptărilor BNR, dar - de cealaltă parte - şi o temperare a inflaţiei anualizate.

În luna octombrie 2007, media scumpirilor ajunsese la 4,9% faţă de decembrie 2006, încadrându-se oarecum în prognoza anuală de 5,7% a Băncii Naţionale a României (BNR). În noiembrie însă, şi această "ultimă strigare" a fost depăşită, inflaţia trecând peste pragul estimat - şi să nu uităm că mai e luna decembrie, în care vânzările sunt de câteva ori mai intense la multe categorii de produse din coşul de consum.

Potrivit datelor comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflaţia anuală a fost în noiembrie de 6,67%, în condiţiile în care indicele preţurilor de consum a crescut faţă de luna octombrie cu 0,93%. Această evoluţie a avut loc pe fondul majorării preţurilor la mărfurile alimentare (+1,21%), a celor nealimentare (+0,61%) şi a tarifelor serviciilor (+1,17%).

Banca Naţională, aşteptată să intervină

Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, estimează că Banca Naţională a României (BNR) va interveni, în următoarele două întâlniri de politică monetară, operând două majorări consecutive ale dobânzii-cheie de câte 0,5 puncte procentuale, până la 8,5% în februarie 2008.

"Este important ca banca centrală să acţioneze prompt, mai ales că inflaţia se va inflama foarte puternic în prima parte a anului viitor, peste 7%, pe fondul unui efect de bază - având în vedere creşterile neobişnuit de mici ale preţurilor din primele luni ale acestui an", a explicat analistul. El vede inflaţia la sfârşitul acestui an între 6,5 şi 6,6%.

Statisticile din Ungaria şi Slovacia arată că în unele ţări vârful scumpirilor a fost deja atins şi ar putea urma o temperare a inflaţiei, estimează Reuters, citată de agenţiile româneşti de presă. Inflaţia din Ungaria s-a accentuat anual până la 7,1% în noiembrie, faţă de 6,7% în octombrie, în timp ce în Slovacia, indicele preţurilor de consum a coborât în noiembrie până la 3,1%, faţă de 3,3%. Ritmul de scumpire a alimentelor vândute în Ungaria s-a temperat până la o rată lunară de 1,4% în noiembrie, faţă de 2% în octombrie. În Slovacia, ritmul de creştere a preţurilor pentru produsele alimentare a coborât până la 1,2% faţă de 2,6% în octombrie.

Statisticile din Republica Cehă, publicate luni, au descris totuşi un context foarte diferit, ca urmare a inflamării inflaţiei până la un maximum al ultimilor şase ani, de 5%, iar în Polonia, unde statisticile vor fi publicate astăzi, se va resimţi în continuare şocul preţurilor alimentelor. Potrivit analizelor bancherilor de la Merrill Lynch, structura diferită a influenţei scumpirii alimentelor asupra inflaţiei este descrisă de creşterea preţurilor produselor alimentare neprelucrate în Ungaria şi, respectiv, de majorarea preţurilor produselor prelucrate în Polonia.

Ungaria şi Polonia reprezintă cele două extreme ale regiunii.Principalii vinovaţi: ţiţeiul, grâul şi laptele praf

"După câţiva ani în care în regiunea Europei Centrale şi de Est s-a derulat cu succes procesul de dezinflaţie, inflaţia se înscrie brusc pe un trend ascendent", observă autorii unui raport pe tema inflaţiei, publicat ieri de Erste Group, deţinătorul majoritar al BCR.

În principal, "preţurile mai ridicate pentru produse alimentare şi petrol sunt considerate responsabile pentru inflaţia mai ridicată, iar contribuţia lor la inflaţia din Europa Centrală şi de Est (ECE) este mult mai mare decât în vestul Europei".

Analiştii Erste au evaluat factorii pe termen scurt ce au contribuit la creşterea inflaţiei în ţările ECE în ultimele luni, precum şi factorii pe termen lung care vor determina convergenţa preţurilor în viitor.

"Preţurile mai ridicate pentru anumite bunuri - în special pentru ţiţei, grâu şi lapte praf - s-au dovedit a fi factori esenţiali pentru creşterea inflaţiei din ultimele luni. În timp ce cererea tot mai ridicată la nivel mondial pentru grâu şi lapte praf poate continua să exercite presiuni asupra preţurilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui să ducă la o scădere a preţurilor, dacă perioadele de secetă nu se vor repeta anul viitor", conchid autorii raportului.