Scumpirea creditelor, efectul crizei financiare

Gradul redus de dezvoltare a sistemului bancar românesc ţine băncile la adăpost de turbulenţele de pe pieţele internaţionale Banca centrală a dat verdictul: riscurile asupra

Gradul redus de dezvoltare a sistemului bancar românesc ţine băncile la adăpost de turbulenţele de pe pieţele internaţionale

Banca centrală a dat verdictul: riscurile asupra stabilităţii financiare din ţara noastră s-au accentuat, dar se menţin moderate.

Analiştii BNR susţin că riscurile s-au accentuat în ultimul an pe fondul dezechilibrelor interne şi a turbulenţelor de pe pieţele externe cauzate de propagarea crizei din Statele Unite la nivel mondial. În linii mari, evoluţia sistemul bancar în 2007 a fost similară cu cea din anii precedenţi.

Intermedierea financiară, calculată ca raportul dintre volumul de credite şi Produsul Intern Brut (PIB), a ajuns la 37%, dar se menţine mult sub media europeană ce depăşeşte 100%. La acest capitol, România este codaşa Uniunii Europene.

"Este extrem de puţin", susţine Lucian Anghel, economist şef la BCR. Avansul intermedieii s-a realizat pe fondul creşterii creditelor neguvernamental cu aproximativ 50%, dar în condiţii de rentabilitate şi solvabilitate (raportul dintre capitaluri proprii si active ponderate cu gradul de risc) în scădere.

Creşte dependenţa de resursele externe

"Solvabilitatea în scădere relevă faptul că riscurile la nivelul sistemului au crescut, ceea ce este şi normal având în vedere că băncile s-au aventurat să acorde credite mai riscante", spune Cătălina Constantinescu, analist ABN AMRO. Raportul BNR arată că efectul crizei financiare internaţionale asupra sectorului bancar românesc a fost limitat.

Piaţa românească, instrumente simple

Spre deosebire de pieţele externe, instrumentele financiare sunt simple, nu există bănci de investiţii şi nici investitori tentaţi să utilizeze instrumentele complexe care au ridicat probleme pe pieţele dezvoltate. Totuşi, efectele crizei, chiar dacă moderate, nu pot fi negate.

Potrivit băncii centrale, acestea s-au resimţit prin creşterea costurilor de finanţare din surse externe. În plus, dependenţa băncilor din România de resursele externe s-a accentuat.

Totuşi, vulnerabilitatea sistemului financiar autohton se menţine la un nivel confortabil comparativ cu alte state europene. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase în ţara noastră este de 160%, de 122% în Bulgaria şi de 215% în statele baltice.

Analiştii susţin că atâta timp cât profitabilitatea din sistem rămâne ridicată, nu ar trebui să ne punem problema stopării finanţării din partea băncilor-mamă.

În plus, nicio bancă autohtonă nu şi-a activat planul de urgenţă ca urmare a turbulenţelor de pe pieţele externe. Planul reprezintă un set de indicatori monitorizaţi de instituţiile de credit.

Când limitele normale sunt depăşite, băncile reacţionează, în principal prin majorarea dobânzilor. "Neactivarea este explicată de faptul că instituţiile de credit nu au perceput criza de pe pieţele externe", susţine economistul BCR.

Piaţa asigurărilor, la adăpost

Raportul BNR subliniază faptul că piaţa asigurărilor, aflată în etapa finală de armonizare cu legislaţia europeană, nu a fost afectată de turbulenţele externe. Explicaţia stă în specificul asigurărilor, gradul de dezvoltare şi integrarea cu pieţele externe.

BNR trage însă un semnal de alarmă, în ceea ce priveşte monitorizarea creşterii ratei daunelor pentru asigurările generale şi dinamica rentabilităţii portofoliului de active mobiliare pentru asigurările de viaţă.

Având în vedere că insituţiile financiare nebancare (IFN) deţin o pondere redusă în sistemul financiar, riscurile asociate sunt scăzute. Mai mult, odată cu intrarea lor în Registrul Special, banca centrală poate să identifice mult mai uşor eventualele riscuri.

Pe piaţa de capital, deşi convergenţa cu pieţele europene s-a accentuat, persistă o legătură relativ slabă între acestea, o evolţie strânsă în perioadele de declin şi evoluţii nesincronizate în perioadele de avânt.