Scrisoarea României către FMI: Guvernul va îngheţa salariile bugetare în 2010

Scrisoarea României către FMI: Guvernul va îngheţa salariile bugetare în 2010

Guvernul va îngheţa salariile bugetare în 2010 ca să reducă fondul de salarii cu 0,3% din PIB, va tăia primele şi plata orelor suplimentare cu echivalentul a 0,25% din PIB şi va înlocui doar unul din 7 angajaţi care părăsesc sistemul, se arată în scrisoarea de intenţie a României către FMI din septembrie 2009. Citiţi mai jos (sub poză) scrisoarea integrală a Guvernului român şi obligaţiile asumate.

Citiţi şi:

• AUDIO Theodor Stolojan: „Cu banii FMI n-am cumpărat decât timp“
• AUDIO Bogdan Baltazar: „Europa şi FMI nu ne vor lăsa să ne prăbuşim”
• AUDIO Mihai Tănăsescu: „României îi trebuie un nou model economic“

Fondul Monetar Internaţional a dat joi publicităţii scrisoarea de intenţie a Guvernului României pentru eliberarea celei de-a doua tranşe a împrumutului, în valoare 1,85 miliarde euro miliarde euro. În scrisoare, guvernul de la Bucureşti recunoaşte că "România este confruntată cu o scădere economică severă" şi că estimează că "mediul economic va rămâne dificil pentru restul anului 2009".

Iată o parte din conţinutul scrisorii de intenţie:

• implementarea noii legi a pensiilor ar trebui să aducă economii la bugetul de stat de încă 0,1% din produsul intern brut (PIB), mai arată documentul citat.
• reforma pensiilor va cuprinde, pe lângă trecerea la indexarea cu inflaţia şi creşterea vârstei de pensionare, şi revizuirea modului de alocare a pensiilor de invaliditate, eliminarea pensiilor speciale şi modificarea condiţiilor de pensionare anticipată
• Ne menţinem angajamentul de a aproba reforma pensiilor prin lege până la sfârşitul lui decembrie 2009. Reforma va fi calibrată pentru a asigura economii pe termen lung. Astfel, pe lângă asigurarea unei indexări graduale cu rata inflaţiei, mai degrabă decât cu salariile, şi ajustări suplimentare privind vârsta de pensionare, reforma pensiilor ar urma să elimine regimurile speciale inechitabile stabilite pentru anumite categorii de muncitori. Noul sistem al pensiilor va revizui şi condiţiile referitoare la pensionarea anticipată, pentru a asigura un nivel corect al contribuţiilor la sistem. În plus, reforma va viza schimbări ale alocaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, astfel încât riscul de fraudare să fie diminuat.

:

• Guvernul s-a angajat pentru 2010 în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) ca, pe partea de cheltuieli bugetare, să implementeze "măsuri ca să reducem în continuare fondul de salarii, incluzând îngheţarea salariilor (0,3% din PIB), continuarea înlocuirii a doar unuia din şapte angajaţi plecaţi şi tăierea primelor şi a orelor suplimentare (0,25% din PIB) şi implementarea de măsuri structurale pentru a reduce angajările şi a restructura sistemul de salarizare".FMI cere îmbunătăţirea legii unice de salarizare
• Singurele salarii bugetare care reprezintă excepţii sunt cele de sub 705 lei pe lună, adică nivelul salariului minim din sistemul bugetar fixat pentru 2010.
• reducerea cheltuielilor bugetare cu încă 0,9% din PIB prin alte măsuri, ca "îngheţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, a pensiilor (în afara celor sociale) şi anumitor transferuri". FMI: Cheltuielile trebuie reduse, dar nu cele de investiţii
• "Între octombrie şi decembrie 2009, toate cheltuielile de personal (inclusiv la autorităţile locale şi entităţile autofinanţate) vor fi reduse cu 15,5%, corespunzând unei scăderi a numărului de ore de lucru cu echivalentul a zece zile lucrătoare (0,3% din PIB)"
• toate măsurile ce privesc reducerea fondului de salarii vor aduce economii la bugetul de stat de 0,68% din PIB, respectiv 3,585 miliarde lei, conform anagajamenelor guvernului în faţa FMI, prin "implementarea de norme standardizate pentru cheltuilile cu personalul şi cu bunurile şi serviciile, ce vor fi dezvoltate şi aplicate în lunile care urmează la toate nivelurile guvernamentale şi prin restructuarea a numeroase agenţii de stat prin eliminarea acestora sau integrarea în ministere relevante". FMI: Economia României va creşte cu 0,5% anul viitor

Altele:

• reevaluarea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietăţi şi majorarea accizelor la tutun şi combustibili, conform legislaţiei, ar trebui să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat echivalente cu 0,3% din PIB în 2010.
• Readucerea arieratelor la nivelul din decembrie 2008 (1,06 miliarde lei): "Criteriile de performanţă stabilite în privinţa modificării arieratelor la plăţile guvernului au ca scop să nu mai permită acumularea de noi arierate şi să fie eliminate în perioada programului. În caz de nevoie, guvernul va lua măsuri de corectare pentru a acumula acumularea de noi arierate la plăţi". Arieratele sunt definite, după standardul european ESA 95 privind cheltuielile publice, ca fiind plăţile întârziate cu peste 90 de zile faţă de scadenţă. Guvernul nu a făcut încă public nivelul arieratelor de la finalul trimestrului al treilea, datele centralizate integral la câteva săptămâni după finalul lunii.
• O monitorizare mai atentă a întreprinderilor de stat cu probleme, în vederea stabilirii unor ţinte de performanţă semestriale. FMI monitorizează zece companii româneşti de stat
• Guvernul se angajează să ţină sub control costurile salariale la companiile subvenţionate de stat

:

• FMI a amânat termenul limită până la care România trebuie să modifice legislaţia privind insolvenţa bancară la 31 martie 2010. Amânarea este motivată de autorităţile române prin faptul că modificarea reglementărilor interne, cu menţinerea lor în cadrul cerinţelor UE, "s-a dovedit mai complexă decât se anticipa".
• Noua legislaţie a insolvenţei bancare va specifica în mod clar momentul în care se va numi un administrator special, conform reglementărilor, căruia i se va atribui capacitatea de a implementa prompt măsuri de restructurare, ce includ achiziţii, vânzări de active, transferul depozitelor şi deprecieri de capital pentru a absorbi pierderile, legea va oferi protecţie specială administratorului şi va oferi prioritate solicitărilor deponenţilor şi Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar.
• Sistemul bancar românesc a suportat "relativ bine" şocul generat de contracţia activităţii economice peste aşteptări
• Expunerile grupurilor bancare pe România au fluctuat, în ciuda angajamentelor pe care şi le-au asumat în cadrul întâlnirilor de la Viena şi Bruxelles, "şi suntem în proces pentru definirea şi implementarea unui format de raportare clar, care va permite BNR să monitorizeze mai bine evoluţia acestor expuneri".
• BNR şi-a sporit puterile pentru a putea cere majorări de capital şi restricţionarea distribuirii de dividende în cazul instituţiilor de credit cu probleme, precum şi de ordonanţa guvernului din iunie, ce presupune alinierea la directivele UE privind reducerea perioadei pentru rambursarea depozitelor garantate până la cel mult 20 de zile.
• "Pentru gospodăriile supraîndatorate, băncile au implementat o abordare descentralizată pentru restructuare şi rescadenţare, pentru a menţine disciplina creditării. Nu credem că este necesară o acţiune publică în acest moment, dar vom încuraja băncile să continue eforturile de restructurare şi vom monitoriza rezultatele îndeaproape".

Acordul de finanţare cu FMI se întinde pe o perioadă de 24 de luni, Fondul urmând să vireze României un total de 12,5 miliarde de euro, în opt tranşe, din cadrul unui împrumut de sprijin de 19,95 miliarde de euro, din care 12,95 miliarde de euro de la FMI, 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, 1 miliard de euro de la Banca Mondială şi 1 miliard de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii. Pogea: Nu există riscul ruperii acordului cu FMI

Până în prezent România a primit două tranşe din împrumut, în valoare de 6,57 miliarde euro. FMI ne împrumută iar pentru salarii