Scrisoare de la FMI: Adio, relaxare fiscală!

Guvernul are probleme grave în acoperirea cheltuielilor şi nu va putea uşura povara impozitelor pentru populaţie şi pentru firme.Condiţiile impuse de FMI în negocierea împrumutului sunt „soft“ în viziunea autorităţilor, dar ele implică restricţii severe în cheltuirea banului public.

Relaxarea fiscală promisă de autorităţi la sfârşitul lui 2008 şi aşteptată de mediul de afaceri şi de populaţie devine din ce în ce mai îndepărtată.

Mai citiţi şi:

FMI: Alegerile din toamnă ameninţă respectarea angajamentelor asumate
Creşterea inflaţiei peste 7,4% la sfârşitul lunii iunie înseamnă discuţii cu FMI
Evoluţia economiei României a fost sub aşteptări în T1

„Având în vedere că ţara intră în recesiune în 2009, o relaxare a politicii fiscale în vederea amortizării efectelor crizei nu mai este, din păcate, posibilă“, arată scrisoarea de intenţie către FMI.

„Din cauza nivelului foarte ridicat al cheltuielilor şi a condiţiilor de finanţare, Guvernul nu mai poate acoperi un deficit mare“, scrie în document.

Prin scrisoare, Guvernul şi-a asumat, pe lângă unele politici financiare pe termen scurt, mediu şi lung, câteva precondiţii în vederea începerii procedurilor de negociere cu FMI.

Angajamente înaintea semnării

Prima promisiune a Executivului a fost asumarea pachetului de măsuri fiscale ce introducea impozitul minim şi limitarea deducerii TVA, precum şi reducerea bugetelor unor ministere.

Setul de măsuri se regăseşte în controversata ordonanţă 34/2009, pe care Cabinetul Boc s-a angajat să o înainteze Parlamentului până la dezbaterea scrisorii de intenţie de către boardul FMI.

„Vom aproba prin ordonanţă de urgenţă şi vom trimite la Parlament, spre ratificare, un pachet de măsuri fiscale ce vor duce la obţinerea a 1,1% din PIB – 5,9 miliarde de lei – înaintea discutării programului nostru de către Consiliul Director al FMI“.

Salarii îngheţate şi reduceri de personal

Deşi membrii Guvernului s-au ferit constant în a pronunţa cuvinte precum „salarii îngheţate“ sau „reduceri de personal“, acestea sunt concret stabilite în documentul ce stă la baza obţinerii finanţării externe.

„În cadrul programului propus spre a fi implementat cu sprijinul FMI, guvernul va mai întreprinde şi alte eforturi de ajustare fiscală, ca precondiţie pentru reducerea deficitului cu încă 1,1% din PIB“, scrie în document.

Ca măsură concret asumată, scrisoarea stipulează „reducerea numărului de angajaţi în sectorul public, inclusiv prin înlocuirea unui singur angajat din 7 care părăsesc sectorul”. În plus, indexarea promisă, de 5%, este exclusă.Guvernul se angajează şi la implementarea unui sistem de monitorizare financiară a companiilor de stat.

„În 2010, odată implementată această monitorizare, în condiţionalităţile programului se va include o ţintă indicativă privind situaţia financiară a celor mai mari întreprinderi publice“, se arată în scrisoarea de intenţie.

„Întreprinderilor publice nu li se va mai permite să acumuleze noi arierate şi vor trebui să se restructureze pentru a reduce datoriile existente“, se mai arată în document.

Mai mult, pe parcursul programului, companiile ce înregistrează pierderi nu vor mai putea majora salariile, iar cele care au profit vor putea face acest lucru doar în raport cu inflaţia. Totodată, se vor stabili ţinte trimestriale, pentru 2010, privind soldul operaţional al celor mai mari 30 de companii de stat după cheltuielile totale. 

Calendarul condiţionalităţilor structurale

31 august 2009 – ratificarea de către Parlament a măsurilor fiscale echivalente cu 1,1% din PIB
30 octombrie 2009 – aprobarea legii unice a salarizării
30 noiembrie 2009 – prezentarea legii responsabilităţii fiscale în Parlament
31 decembrie 2009 – legea unică a pensiilor în sistemul public
30 iunie 2009 – amendamente la legea bancară, pentru a spori puterile BNR
30 august 2009 – amendamente la legislaţia privind garantarea depozitelor
30 noiembrie 2009 – amendamente la legislaţia bancară şi la cea de lichidare

Amendarea legislaţiei bancare

Guvernul se angajează să amendeze legislaţia bancară şi pe cea privind procedura de lichidare. Obiectivul principal este sporirea puterilor administratorului special de a trata cu băncile aflate într-o poziţie financiară fragilă. În plus, puterile de intervenţie ale BNR vor fi sporite.

Banca Centrală va putea impune acţionarilor semnificativi să majoreze capitalul subscris şi să susţină financiar banca, să interzică sau să limiteze distribuirea de profituri. Mai mult, Executivul va încerca să ajungă la un acord cu băncile comerciale, care să faciliteze restructurarea datoriilor contractate în valută de către populaţie.

Creşterea vârstei de pensionare

Indexarea pensiilor publice se va face raportat la inflaţie, şi nu la nivelul salariului. Mai mult, grupele de angajaţi din sectorul public ce sunt în prezent excluşi de la contribuţiile la pensii vor face obiectul introducerii treptate a acestor contribuţii.

„Vom continua ajustarea graduală a vârstei de pensionare dincolo de schema convenită în prezent (mai ales pentru femei), ţinând seama de evoluţa speranţei de viaţă“, mai arată scrisoarea de intenţie. Legea pensiilor va conţine aceste principii, alături de limi­tarea sferei majorărilor discreţionare în sistemul public.

Crearea de bonusuri, interzisă

În privinţa legii unice a salarizării, se va introduce treptat un plafon de sub 30% privind ponderea sporurilor în salariul de bază. „Se va interzice crearea de sporuri nemonetare, se arată în scrisoarea de intenţie“. Sporurile nemonetare sunt tichetele-cadou, cele de vacanţă sau tichetele de masă.

Documentul către FMI prevede şi că, pentru orice funcţionar public, sporurile vor fi plafonate prin lege şi acestea vor fi, în continuare, integral impozabile. „Legea ar putea prevede o perioadă de implementare treptată a reformelor, de până la 3 ani“, mai arată documentul.

Legea responsabilităţii fiscale

Actul normativ va stabili, în urma coordonării cu FMI şi cu Banca Mondială, proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale. Rectificările bugetare repetate, făcute în cursul unui an, nu vor mai fi posibile. Legea va conţine reguli fiscale clare privind cheltuielile, datoria publică şi deficitul bugetar.

Totodată, se va crea un consiliu fiscal care să facă o analiză independentă şi de specialitate, iar emisiunile şi gestionarea garanţiilor şi a titlurilor de stat se vor face după un sistem dedicat. Legea trebuie implementată până la sfârşitul lunii noiembrie 2009.