Scolile europene se pregătesc pentru primirea românilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

le permite să-şi desfăşoare activitatea într-una din numeroasele instituţii ale Uniunii Europene, trebuie să ştie că statutul lor atrage după sine şi o serie de facilităţi pentru copii.

le permite să-şi desfăşoare activitatea într-una din numeroasele instituţii ale Uniunii Europene, trebuie să ştie că statutul lor atrage după sine şi o serie de facilităţi pentru copii. În toate oraşele, care găzduiesc instituţii UE, există câte o "şcoală Europeană", instituţie special creată pentru a-i găzdui pe copiii oficialilor europeni veniţi din diverse ţări.
Studii care se finalizează cu Bacalaureat european
Sistemul "şcolilor Europene" a fost pus la punct cu mai bine de 50 de ani în urmă, cu intenţia clară de a-i educa, laolaltă, pe copiii personalului care lucrează în instituţiile UE, în limba maternă. şi dacă la începuturile lor, şcolile europene ofereau educaţie numai în patru limbi, lărgirea constantă a Uniunii face să existe astăzi posibilitatea de şcolire în nu mai puţin de 15 limbi oficiale ale UE: franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană, olandeză, greacă, finlandeză, portugheză, daneză, suedeză, maghiară, poloneză, cehă şi lituaniană. Toate cele 13 instituţii de învăţământ funcţionează pe baza "Convenţiei definind Statutul şcolilor Europene", cuprind grădiniţă, şcoală primară (5 clase) şi şcoală secundară (7 clase), iar studiile se finalizează cu diploma de "Bacalaureat european", recunoscută în toate statele membre şi nu numai. "În şcolile Europene, sistemul de învăţare este în aşa fel organizat încât să încurajeze educaţia multiculturală şi învăţarea limbilor străine, pe care se pune foarte mult accent. Alături de însuşirea unei culturi generale foarte solide, elevii au oportunitatea de a fi şcoliţi chiar în limba maternă (limba I), precum şi de a învăţa alte limbi străine (limbile II, III şi IV). Aşa se face că, până la momentul în care părăsesc şcoala, ei pot învăţa chiar şi patru limbi străine", a precizat, pentru Adevărul, Valerie Rampi, purtătorul de cuvânt al comisarului european Siim Kallas, care are în portofoliul său şcolile Europene.
Educaţie, fără taxe de şcolarizare
"Dacă lucrezi pentru instituţiile UE, copiii tăi vor învăţa gratis în şcolile Europene" - aceasta este regula de bază pe care trebuie să o ţină minte românii care iau în calcul posibilitatea de a aplica pentru un post de funcţionar european. Sunt scutiţi de taxe acei elevi care fac parte din categoria I - copiii personalului permanent (oficiali/funcţionari europeni), precum şi copiii celor care sunt angajaţi, pe o perioadă de minimum un an, în instituţiile UE.
17 elevi români, la şcoala Europeană Bruxelles I-Uccle
Pentru că România nu are încă statutul de ţară membră UE este evident faptul că, deocamdată, niciuna dintre cele 13 şcoli europene nu are în componenţa sa o secţie cu predare în limba română. Elevi români există - cu părinţi angajaţi ca şi "agenţi contractuali" -, dar ei au fost repartizaţi secţiilor lingvistice deja existente. La Bruxelles, oraş în care se află o sumedenie de instituţii UE, elevii români, în număr de 17, sunt toţi concentraţi la şcoala Europeană Bruxelles I, situată în zona Uccle, şi se află într-una dintre cele trei stagii de pregătire: grădiniţă, şcoală primară, şcoală secundară. Asta nu înseamnă că aceştia sunt toţi românii de vârstă şcolară aflaţi la Bruxelles (cu părinţi care lucrează în instituţiile UE), ci doar că aceştia sunt singurii ai căror părinţi au ales să-i dea la o şcoală europeană.

Scoli europene
Belgia: şcoala Europeană Bruxelles I-Uccle, şcoala Europeană Bruxelles II-Woluwe, şcoala Europeană Bruxelles III-Ixelles, şcoala Europeană Mol
Germania: şcoala Europeană Frankfurt, şcoala Europeană Karlsruhe, şcoala Europeană Munchen
Luxemburg: şcoala Europeană Luxemburg I şi şcoala Europeană Luxemburg II
Spania: şcoala Europeană Alicante
Olanda: şcoala Europeană Bergen
Marea Britanie: şcoala Europeană Culham
Italia: şcoala Europeană Varese

Secţii cu predare în limba română, după 2009
"În acest moment, la Bruxelles există deja trei şcoli europene şi o a patra în construcţie, care va fi situată în nordul oraşului, la Laeken. şcoala Europeană din zona Laeken va fi gata în 2009 şi va avea, la deschidere, secţii cu predare în următoarele limbi: franceză, engleză, germană, italiană, olandeză. La momentul potrivit, vor apărea aici şi o secţie română, precum şi una bulgară", a declarat, pentru Adevărul, aceeaşi Valerie Rampi. Dacă asupra momentului în care se va înfiinţa secţia română niciun oficial nu se hazardează să facă declaraţii, reprezentantul comisarului european Kallas ştie foarte clar care va fi traseul elevilor români, ai căror părinţi lucrează/vor lucra la Bruxelles: dacă acum învaţă la Uccle, în următorii doi ani vor merge într-un aşa-numit "loc de tranziţie", din zona Berkendael, pentru a ajunge, în anul şcolar 2009-2010, să studieze în şcoala nou-înfiinţată, din zona Laeken. Potrivit previziunilor europenilor, în anul şcolar 2007-2008, vor învăţa la Berkendael aproximativ 30 de elevi români. A fost nevoie de un loc de tranziţie, după cum e nevoie de o nouă şcoală europeană la Bruxelles, dintr-un motiv foarte clar: celelalte şcoli sunt deja arhipline. Cât îi priveşte pe elevii români, "ei au fost informaţi asupra acestor modificări în traseul lor şcolar, atunci când s-au înscris la şcoala din Uccle", a mai menţionat Valerie Rampi. Potrivit aceleiaşi surse, faptul că toţi elevii români sunt şi vor fi ţinuţi la un loc va facilita înfiinţarea unei secţii cu predare în limba română: "Elevii care vin din ţările membre UE au dreptul la ore în limba maternă şi acesta este şi unul dintre motivele pentru care elevii provenind dintr-o anumită ţară sunt întotdeauna ţinuţi în aceeaşi şcoală (înainte de deschiderea unei secţii cu predare în limba respectivă), pentru că, în acest fel, organizarea unei astfel de secţii se realizează mai repede".
Elevii români, înrolaţi în alte secţii
Atunci când părinţii îşi înrolează copiii la o şcoală europeană, ei trebuie să ştie că alegerea unei secţii lingvistice depinde fie de limba maternă (dacă există o secţie cu predare în limba maternă, copilul va fi înscris acolo, fără îndoială), fie de limba pe care o stăpâneşte cel mai bine (cazul copiilor din România). "Dacă nu există încă o secţie cu predare în limba maternă, copiii se vor înrola în secţia cu predare în limba pe care o cunosc cât mai bine", aceasta este regula generală, potrivit lui Valerie Rampi, care nuanţează însă situaţia: "Recunoscând, totuşi, faptul că elevii provenind din noile state membre UE nu cunosc foarte bine limba secţiei în care vor trebui să se înroleze, şcolilor Europene le-a fost alocat un buget special pentru ore suplimentare de limbă, în cadrul programului numit SWALS - Student Without A Language Section, pentru ca elevii să dobândească noţiuni elementare de limbă, ca să se descurce în secţiunea cu pricina. Aceasta este şi situaţia în care se află elevii români, cuprinşi, aşadar, în cadrul programului SWALS".
Românii - agenţi contractuali
În jargonul comunitar, funcţionarii permanenţi ai UE care au intrat prin concurs public, deschis, organizat de EPSO, şi care primesc contracte pe durată nelimitată în timp, sunt numiţi "oficiali europeni". Ei mai poartă şi denumirea de "funcţionari permanenţi". Cei care au gradul de director sau director general sunt consideraţi "oficiali europeni de rang înalt". Pe lângă aceştia, mai există o categorie, cea a "agenţilor contractuali" - persoane angajate pe o perioadă limitată de timp, care intră în instituţiile UE pe două căi: pe baza unor teste mult mai simple decât cele pentru oficialii europeni sau pur şi simplu pe baza relaţiilor personale sau politice. Salariul lor este mai mic decât al oficialilor europeni, nu sunt consideraţi "oficiali UE" şi pentru ei nu există şanse de promovare. Până în prezent, cei mai mulţi români, de ordinul sutelor, sunt angajaţi în instituţiile UE ca agenţi contractuali. (Daniela Filipescu, Bruxelles)

Facilităţi pentru oficialii europeni
* Există trei tipuri de alocaţii - pentru cămin de 149 euro/lună, pentru fiecare copil de 326,44 euro/lună şi şcolară de 221,50 euro/lună - care pot fi acordate oficialilor europeni care au copii şi sunt sau nu căsătoriţi, astfel încât, în instituţiile UE, întotdeauna cei căsătoriţi şi cu copii au salarii substanţial mai mari decât cei necăsătoriţi, fără copii, pentru acelaşi grad în funcţie. Alocaţiile acestea se acordă şi funcţionarilor divorţaţi sau văduvi care au copii în grija lor. Deci, la fiecare copil pe care-l fac funcţionarii europeni, salariul creşte cu mai bine de 300 de euro pe lună. Soţul, soţia unui funcţionar european ca şi copiii sau orice altă persoană declarată în grija sa pot beneficia de rambursarea cheltuielilor medicale pe baza asigurării medicale a funcţionarului european.
* Femeile însărcinate au dreptul, pe baza unui certificat medical, la un concediu de 20 de săptămâni în jurul datei naşterii copilului.
* Orice funcţionar care are un copil mai mic de 9 ani poate cere să-i fie redus numărul de ore de lucru. Poate cere acelaşi lucru şi în cazul în care soţul/soţia, fratele, sora, părinţii îi sunt grav bolnavi sau handicapaţi sau, pur şi simplu, dacă vrea să îşi completeze studiile. Dacă are un copil între 9 şi 12 ani, reducerea timpului de lucru nu poate să depăşească 20% din timpul normal de lucru. Dacă instituţia este de acord şi funcţionarul doreşte reducerea la jumătate a timpului de lucru, el poate face acest lucru pe o perioadă nelimitată în timp. (Daniela Filipescu, Bruxelles)

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite