Scoala de vita-de-vie

Pentru locuitorii din Dealurile Bujorului, toamna are o singura unitate de masura: strugurii. Conteaza doar dealurile cu verdele-aramiu al viilor. Porumbul poate sa mai astepte.

Pentru locuitorii din Dealurile Bujorului, toamna are o singura unitate de masura: strugurii. Conteaza doar dealurile cu verdele-aramiu al viilor. Porumbul poate sa mai astepte. Floarea-soarelui poate sa mai astepte. Podgoriile nu, pentru ca in captivitatea lor este tinut cel mai bun prieten al oamenilor din imprejurimi: vinul. Iar el trebuie sa fie cat mai repede eliberat din struguri.
Mana cereasca
Deal-vale, deal-vale, deal-vale, un sus-jos de 50 de kilometri leaga orasul Galati de una dintre cele mai cunoscute zone viticole din judet: Dealurile Bujorului. Faptul ca e cunoscuta nu o impiedica sa se stinga insa incet, dar sigur, inecata de viile imbatranite si un vin ce rar mai poate fi gasit in alte sticle decat ale satenilor din regiune. Nu-i localnic, mai mult ori mai putin gospodar, sa nu aiba macar cativa butasi. Sau, dupa unitatea lor de masura, macar vreo doua-trei randuri, ceea ce poate insemna si un sfert de hectar. Vremea proasta i-a silit sa inceapa putin mai tarziu recoltarea, dar teama de hoti ii face sa grabeasca, altfel ar putea sa se trezeasca ramasi fara truda de un an. "Nu mai e via de altadata. A dat mana si a stricat mai bine de jumatate. De pe trei randuri am strans doar opt saci. Opt. Anul trecut erau douazeci. In doua ore nici nu am avut ce face, si am fost doar doi oameni", spune, cu mahnire, un barbat, tolanit pe marginea drumului. De la nivelul butucilor de vita-de-vie nu se vede mare miscare. Ici-colo mai rasare, pret de o secunda ori doua, cate un cap, repede inghitit in marea frunzelor. Printre randuri se vad, in schimb, culegatorii, franti de mijloc. Se ridica doar pentru a deserta galetile cu struguri in saci. In rest, pe vine ori indoiti din sale, manuind cutitele repede, ca nu li se vede mana. Aproape de Tg. Bujor, la Moscu, este o scoala de vita-de-vie. In pepiniera se nasc toate soiurile care cresc pe Dealurile Bujorului: Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Babeasca neagra, dar si cele din care se intrupeaza licoarea de pe mesele localnicilor: Feteasca regala ori Aligote-ul. Nemultumirea oamenilor este ca, la ei, vinul nu are pret, ajungand sa coste si cat o sticla de apa minerala. Cei care il imbuteliaza se aleg cu profitul, adeseori sub cu totul alte denumiri, in timp ce pentru un kilogram de struguri viticultorii iau doar o mana de monede. "Decat sa il dau pe nimic, mai bine il beau eu pe tot. Daca am vin, nu-mi mai trebuie nimic, nici macar mancare. Un colt de paine sau de mamaliga mi-e de ajuns, si tot nu le dau strugurii pe deageaba", spune un batran. A terminat de urcat sacii in caruta si da repede bice cailor. Orice minut pierdut inseamna un minut in plus pana cand vinul va lua forma paharului.