Schimbările climatice scad producţia de miere

Seminarul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România scoate la iveală problemele albinelor Seceta şi inundaţiile din ultimii 10 ani au afectat considerabil producţia de

Seminarul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România scoate la iveală problemele albinelor

Seceta şi inundaţiile din ultimii 10 ani au afectat considerabil producţia de miere, ca urmare a faptului că temperaturile extreme au compromis meliferele şi poleniferele. Aceasta a fost una dintre concluziile seminarului despre problemele apicultorilor, organizat zilele acestea la Tulcea.

Canicula de anul acesta a adus multe prejudicii apicultorilor din România. Acest fenomen meteorologic a provocat o depopulare masivă a stupilor şi a încetinit ouatul reginelor, ceea ce a impus hrăniri stimulative şi de completare, toate astea însemnând cheltuieli suplimentare. Aceste probleme au fost dezabătute pe larg zilele acestea la Tulcea, în cadrul unui seminar de profil.

Cei prezenţi în sală au subliniat necesitatea acordării unor subvenţii de la bugetul de stat, similare cu cele de care beneficiază colegii lor de breaslă din Uniunea Europeană. "În ultimul deceniu, perioadele de secetă şi inundaţiile au devenit mai frecvente, cu efecte negative asupra culesurilor melifere şi polenifere.

Dacă toamna care precede anul apicol este secetoasă, atunci flora meliferă de primăvară nu are condiţii optime de secreţie de nectar, astfel că nu se oferă culesuri nici măcar de întreţinere. Deseori au apărut situaţii de necesitate, în care familiile de albine au fost hrănite pentru supravieţuire", a spus Petre Iordache, editor senior al revistei "Lumea albinelor".

Apicultorii din Austria beneficiază de subvenţii din partea UE în valoare de 1.200 de euro pentru o stupină cu 200 de stupi, sprijinul acordat de Uniune fiind condiţionat de subvenţia acordată în domeniu de guvernul austriac.

Lipsesc subvenţiile pentru apicultori

Forma de organizare a apicultorilor autohtoni a fost iarăşi o problemă ridicată de participanţi. "Noi suntem organizaţi cum erau şi fostele CAP-uri. Nu avem personalitate juridică şi asta ne împeidică să accesăm fonduri europene, de aceea se impune o reoganizare", a suţinut dr. ing. Aurelia Chirilă, şeful Secţiei de Cercetare Apicolă Tulcea.

" Această lacună de ordin organizatoric şi lipsa formelor de sprijin din partea statului, cum sunt cele acordate în cazul culturilor agricole, ne împiedică să fim competitivi pe piaţa externă. Tratamentele împotriva varoozei, o boală dură şi foarte răspândită la albine, precum şi materialul biologic ar trebui acoperite din subvenţii ca să putem rezista", a mai spus Aurelia Chirilă.

Cecetătorii prezenţi au prezentat un raport asupra discuţiilor din cadrul celui mai mare Congres al Apicultorilor, care a avut loc în Australia.

Printre problemele ridicate acolo a fost şi pierderea semnificativă la nivel mondial a unei specii de albine din cauza aşa-numitului sindrom CCP, cauzat de un complex de bacterii şi viroze. În România nu s-a depistat acest sindrom, dar oamenii de ştiinţă iau în calcul măsuri preventive în acest sens.