Schimbările climatice vor bulversa turismul

Cercetătorii români au constatat că, din cauza schimbărilor climatice, s-a modificat modul în care ninge în România. În unele zone, stratul de zăpadă scade de la an la an. Roxana Bojariu,

Cercetătorii români au constatat că, din cauza schimbărilor climatice, s-a modificat modul în care ninge în România. În unele zone, stratul de zăpadă scade de la an la an. Roxana Bojariu, climatolog la Administraţia Naţională de Meteorologie, atrage atenţia că orice strategie de dezvoltare a turismului, care să dea roade, trebuie să se bazeze pe cercetarea evoluţiei climei.
- Cum va arăta această iarnă?
- Pe baza datelor de până acum nu se prefigurează lucruri ieşite din comun. Cercetările arată că va urma o iarnă normală. Cu toate acestea, există posibilitatea ca ea să fie mai caldă în sud-vestul şi în nord-estul ţării. Aceste ierni, pe care noi le defineam reci, pe baza cercetărilor din ultimii 100 de ani, devin din ce în ce mai rare.
- Care este tendinţa generală de evoluţie a climei?
- În Europa şi în România, iernile tind să devină din ce în ce mai calde, zilele cu extreme negative descresc şi, statistic, zilele de iarnă clasică tind să fie cât mai puţine. Deşi aceste tendinţe acoperă cea mai mare parte a ţării, există diferenţieri regionale, în sensul că semnalul este mai puternic în regiunile extracarpatice.
- Aţi constatat schimbări în felul în care ninge în România?
- Există diferenţe şi în distribuţia precipitaţiilor. Am făcut studii de evaluare pe perioada 1961-2000 şi am constatat că există o tendinţă semnificativă de micşorare a stratului de zăpadă în partea de vest a ţarii, mai ales în Munţii Apuseni şi în nord-estul ţării. În cazul Carpaţilor Meridionali nu am observat, până acum, o tendinţă de scădere, dar studiile acestea trebuie rafinate.
- Aceste modificări pot afecta turismul?
- În Europa sunt probleme foarte mari. De exemplu, Munţii Alpi. Staţiunile de acolo, cele tradiţionale au probleme din ce în ce mai mari şi industria de schi înregistrează pierderi importante. Practic, ei au trebuit să ridice limita la care se practică schiul şi nu mai au unde să se extindă, decât pe zone protejate şi pe gheţari. Acolo trebuie să investească foarte mult, iar pe de altă parte organizaţiile ecologiste fac un lobby intens pentru că se distrug rezervaţii naturale.
- S-a gândit cineva să vă consulte când se fac strategii de dezvoltare a turismului?
- Săptămâna trecută, în parlament, s-a discutat un program despre schi în Carpaţi. Se fac strategii economice, dar nu vin să ne întrebe care sunt condiţiile concrete şi ce putem spune noi, ca oameni de ştiinţă, în perspectivă de 20, 50 sau poate 100 de ani. Ei trebuie să ştie care e situaţia actuală şi ce spune expertul, care ar putea fi scenariile de evoluţie. Or, spre exemplu, o cercetare privind impactul schimbărilor climatice asupra staţiunilor româneşti a căzut de la finanţare.