Schimbarea vremii provoacă haos în lumea vie

Căldura din luna februarie a zăpăcit flora şi fauna din Europa, iar frigul venit pe neaşteptate a făcut multe victime Plantele şi animalele au fost păcălite de trei ori în ultimele 20

Căldura din luna februarie a zăpăcit flora şi fauna din Europa, iar frigul venit pe neaşteptate a făcut multe victime

Plantele şi animalele au fost păcălite de trei ori în ultimele 20 de zile. Cei mai afectaţi sunt peştii din lacuri şi bălţi, care au crezut că a venit primăvara şi apoi au fost ucişi de zăpezi şi îngheţuri. Multe dintre florile specifice lunii martie nu vor mai apărea, pentru că mugurii lor, păcăliţi de temperaturile prea mari pentru luna februarie, au fost ucişi de zăpadă la câteva zile după încolţire.

În ultima vreme, clima a devenit un fel de mătuşă arţăgoasă gata să ne pună la colţ când ne prinde pe picior greşit. Anul trecut, a nins în iunie şi apoi au fost inundaţii la Londra, în timp ce noi ne topeam de căldură, iar la greci incendiile de pădure goneau turiştii. Specialiştii spun că dintotdeauna clima a avut ciudăţeniile ei. Dar în anii din urmă excepţia a devenit regulă. E aproape firesc să fie cald ca vara în februarie şi, dacă va ninge în aprilie, nu se va mira nimeni.

Vietăţile se adaptează greu

Oficial, primăvara începe abia la 21 martie, odată cu echinocţiul. Pe vremuri, Shakespeare nota că luna februarie era "îngheţată şi ceţoasă". Dar anul acesta numai câteva zile au fost aşa. Restul au oscilat undeva între vară şi primăvară, de parcă ar fi fost luna mai. Variaţiile de temperatură de peste 30 de grade în decurs de numai o săptămână generează însă grave confuzii în lumea vie. Animalele şi plantele nu mai ştiu unde sau când vor găsi din nou un mediu prielnic vieţii şi intră în panică.

Dintotdeauna, dispariţia habitatului favorabil le-a gonit pe alte meleaguri sau le-a transformat în noi specii. Dar acum nu e timp de transformare, pentru că schimbările sunt prea bruşte. Nici migraţia nu poate fi o soluţie, pentru că animalele nu pot "ghici" unde s-a mutat clima ce le place lor! Pentru plante, oricum nu se pune problema, iar animalele mai degrabă îşi găsesc sfârşitul, rătăcite prin zone îmbietoare pentru o zi-două, care apoi se transformă brusc în infern.

Şi atunci ce-i de făcut? Omenirea nu poate să stea cu mâinile încrucişate, asistând insensibilă la tragedia naturii. O fi un spectacol, dar nu trebuie să uităm că şi oamenii sunt pe această scenă.

Cercetătorii oferă soluţii

Americanii au reuşit să completeze genomul porumbului. Vestea e cât se poate de bună, pentru că permite realizarea unor specii rezistente la schimbările bruşte de temperatură. Porumbul este a doua cereală după orez, fiind folosit atât pentru hrana oamenilor şi a animalelor, cât şi pentru producţia de biocombustibili. Deci asta ar fi o soluţie: să "inventăm" plante şi animale gata "adaptate" la noile condiţii climatice. Dar nu e singura.

Protejarea crescătoriilor de peşte şi popularea râurilor şi lacurilor în mod artificial, de către specialişti, pot salva fauna apelor dulci. Plantele se pot replanta, animalele sălbatice pot fi protejate prin construirea de sanctuare. Omenirea e pusă azi în situaţia de a salva, cu eforturi financiare uriaşe, ceea ce ieri a distrus prin indiferenţa cu care a poluat totul. "Singura soluţie este să acţionăm rapid şi hotărât. Fiecare ţară europeană are datoria să salveze vietăţile sălbatice prigonite de schimbările climatice", a cerut Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.