Schimbarea climei scade imunitatea

Modificările bruşte de temperatură slăbesc organismul şi favorizează apariţia bolilor. Fenomenele meteorologice extreme, precum şi scăderile sau creşterile importante de temperatură

Modificările bruşte de temperatură slăbesc organismul şi favorizează apariţia bolilor.

Fenomenele meteorologice extreme, precum şi scăderile sau creşterile importante de temperatură afectează organismul uman şi îi accentuează vulnerabilitatea. Modificările bruşte ale climei sunt resimţite cel mai acut de cei cu afecţiuni cardiace şi reumatice, însă îi vizează, deopotrivă, şi pe cei sănătoşi, provocând dureri de cap, stări depresive sau afecţiuni ale pielii.

Pe parcursul evoluţiei sale, organismul uman a dezvoltat un mecanism propriu care-i permite adaptarea la mediul înconjurător şi la schimbările constante ale acestuia, furnizându-i, în acelaşi timp, resorturile necesare diminuării efectelor negative pe care vremea le poate avea asupra lui.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, fiecare schimbare a vremii este resimţită - mai mult sau mai puţin acut - de organismul uman prin acest mecanism de adaptare la factorii externi, numit meteosensibilitate. Specialiştii susţin că acest mecanism nu poate face faţă schimbărilor bruşte ale vremii şi, din această cauză, apar anumite disfuncţii în sistemul imunitar.

Cardiacii şi reumaticii, mai vulnerabili

În ceea ce priveşte un eventual profil al unei persoane cu o meteosensibilitate accentuată, cercetătorii au observat că fenomenul se manifestă mai acut în cazul celor care trăiesc mai mult în spaţii închise. Sistemul lor imunitar nu este obişnuit să lupte cu schimbările şi, din acest motiv, se îmbolnăvesc mai uşor când se schimbă clima. Primele persoane vizate de modificările bruşte de vreme sunt cele care suferă de boli cardiovasculare, reumatism ori afecţiuni respiratorii.

În cazul primei categorii, modificarea neaşteptată a presiunii atmosferice favorizează apariţia durerilor de cap, a durerilor pectorale, a palpitaţiilor sau a crizelor de aritmie, putând avea chiar efecte mortale, prin provocarea infarctului miocardic. În ceea ce îi priveşte pe cei cu afecţiuni reumatice, receptorii sensibili la frig, umezeală şi presiune atmosferică accentuează durerile reumatice.

De asemenea, cei care suferă de astm şi bronşită au mai mult de suferit atunci când, la diferenţe mici de timp, temperatura aerului scade ori creşte considerabil. Totodată, oscilaţiile de temperatură favorizează apariţia unor afecţiuni noi, alergii sau infecţii ale căilor respiratorii. Nu în ultimul rând, trecerea bruscă la condiţii meteorologice diferite duce la afecţiuni dermatologice, care se manifestă cu precădere la nivelul mâinilor, prin descuamarea pielii.

Temperatura contează mai mult

Cele mai importante elemente meteorologice la care reacţionează organismul uman sunt temperatura, umiditatea, presiunea şi compoziţia chimică a aerului, unde cea mai mare relevanţă o are cantitatea de oxigen.

În acelaşi timp, viteza vântului, câmpul electromagnetic din atmosferă sau frontul atmosferic - ciclon, anticiclon - sunt tot atâţia factori care îşi exercită influenţa asupra persoanelor meteosensibile, şi nu numai. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că toate aceste elemente au dezvoltat, în timp, trei mecanisme principale prin care afectează organismul uman.

Primul dintre ele vizează schimbările cauzate la nivelul mediului intern - sânge, limfă, molecule şi celule. Cel de-al doilea mecanism se referă la sistemul nervos central, respectiv la centrii vegetativi, iar cel de-al treilea determină o serie de schimbări în funcţiile hipotalamusului, secreţiile hipofizei, funcţionarea glandelor suprarenale. Dincolo de acestea, însă, vremea de afară este resimţită prin receptori direcţi, precum pielea, mucoasa, aparatul respirator.

Schimbarea climei depinde de poluare

Oamenii de ştiinţă au identificat mai multe cauze care determină variaţii bruşte ale vremii, cum ar fi schimbări în orbita Pământului, intensitatea solară, topirea calotelor glaciare şi mişcările acestora, curenţii oceanici sau emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă. Dintre acestea, cea mai importantă influenţă a avut-o, în ultima perioadă, creşterea nivelului emisiilor de metan şi dioxid de carbon.

Variaţiile meteo afectează şi psihicul

Schimbările de la o zi la alta ale factorilor meteorologici afectează şi persoanele care nu suferă de afecţiuni cardiace, respiratorii ori reumatice. În cazul acestora, efectele se fac simţite la nivelul sistemului nervos central, producând schimbări considerabile ale stărilor psiho-emoţionale. Studiile certifică faptul că schimbările bruşte ale vremii duc la depresii, dureri de cap, scad capacitatea de concentrare, favorizează anxietatea, insomniile şi determină o anumită predispoziţie către manifestări agitate, chiar agresive.

Dintre acestea, cel mai des întâlnite sunt stările depresive, indispoziţie, pesimism şi tristeţe accentuată. În directă legătură cu acest fenomen, cercetătorii americani au demonstrat că vremea schimbătoare de la o zi la alta se face vinovată de creşterea frecvenţei accidentelor rutiere, a ratei sinuciderilor şi a conflictelor sociale. Mai mult decât atât, specialiştii susţin că, prin afectarea capacităţii de concentrare, schimbările bruşte de climă au ca rezultat scăderea randamentului la locul de muncă.