Schimbarea la faţă a Zlatnei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre cele mai poluate zone din România, reînvie prin ecologizare cu bani de la Banca Mondială Închiderea uzinei de cupru din Zlatna, în 2004, precum şi a exploatărilor miniere

Una dintre cele mai poluate zone din România, reînvie prin ecologizare cu bani de la Banca Mondială

Închiderea uzinei de cupru din Zlatna, în 2004, precum şi a exploatărilor miniere aferente a lăsat în localitate o rată a şomajului de 90%, un grad de poluare mult peste limitele europene admise şi nişte construcţii-gigant fără utilitate. Acum, după ce banca mondială acordă 53 milioane de euro pentru refacere, tot mai mulţi investitori străini devin interesaţi de această mică localitate, care de mai bine de trei ani se luptă cu sărăcia.

Ani de zile, Zlatna a fost cunoscută ca un important centru industrial şi se mândrea cu faptul că locuitorii din Alba Iulia făceau naveta la fabricile de aici pentru a lucra. Uzina Ampelum din Zlatna a funcţionat fără oprire din 1747 până în 2004, când n-a mai putut face faţă concurenţei şi reglementărilor pentru protecţia mediului din ce în ce mai stricte.

Uzina falimentară Ampelum a fost cumpărată iniţial de Phoenix, Baia Mare, care la rândul său a vândut-o celor de la Cuprom Bucureşti. În 2005, ea a fost cumpărată de la aceştia din urmă de către Primăria Zlatna, cu 500 milioane de lei vechi. Acum, zlătnenii rămaşi fără loc de muncă au început să facă naveta la Alba, ori să ia drumul Spaniei sau Italiei pentru a putea supravieţui.

Bani pentru ecologizare

Faptul că Zlatna şi Copşa Mică erau în 2004 considerate "punctele fierbinţi" din cauza calităţii mediului, a făcut ca Banca Mondială să finanţeze mai multe proiecte privind infrastructura şi mediul pentru cele două localităţi. Suma totală s-a ridicat la 63 milioane de euro. Din aceşti bani, pe baza proiectelor depuse, Zlatnei i-au revenit 53 milioane de euro şi la Copşa Mică a mers restul de 10 milioane de euro.

Cu aceşti bani trebuia să se schimbe faţa Zlatnei, care sute de ani a prosperat din industria de prelucrare a metalelor grele. Planul de "schimbare la faţă" a locului include şapte proiecte. De câteva luni, acestea se derulează susţinut, dându-le un soi de optimism localnicilor.

Dealurile au "curs" peste case

Din cauza poluării exagerate din aval de Zlatna, straturile vegetale au fost distruse, încât dealurile au ajuns, efectiv, să "curgă", alunecările de teren devenind rutină. Aşa a devenit prioritară reamenajarea râului Ampoi, mai ales în dreptul oraşului Zlatna. Şi afluenţii acestuia vor suporta intervenţii, pentru a preîntâmpina inundaţiile.

Aceste lucrări vor "înghiţi" şapte milioane de euro. Apoi, pe mai bine 1.350 hectare de pădure trebuie refăcut ecosistemul, altfel spus sunt replantaţi arbori şi iarbă, atât pe versantul nordic, cât şi pe versantul sudic. În ultimii ani, multe străzi din zonă au fost transformate în torenţi, tocmai din cauza distrugerii vegetaţiei. Pentru acest proiect ar fi nevoie de alte patru milioane de euro. Sistemul de salubrizare a Zlatnei a fost o altă problemă fierbinte care, mai nou, şi-a găsit soluţia.

Cu trei milioane de euro, Silviu Ponoran, primarul Zlatnei, ridică un centru de colectare şi selecţionare a gunoaielor menajere, prevăzut cu o rampă de transformare, unde deşeurile se balotează pentru a merge ulterior la diverse unităţi, investiţia putând aduce comunităţii şi un profit important. Tot cu bani europeni se extinde reţeaua de apă potabilă a zonei cu 29 de km şi cea de canalizare cu peste 54 de km.

Un alt plan care face primii paşi îl reprezintă ecologizarea fostei albii a râului Ampoi. După strămutarea râului a rămas un fel de lan, care urmează să fie transformat în parc şi bază sportivă. Însă, dintre toate proiectele, cel mai anevoios a fost cel de ecologizare a uzinei de cupru, care a început în iunie şi se va sfârşi luna viitoare, pe cele 12 hectare pe care s-a întins uzina urmând să se ridice un parc industrial.

Parc industrial pe locul fostei uzine

Încet-încet, străinii au intuit potenţialul viitor al Zlatnei, datorat transformărilor realizate cu ajutorul financiar al Băncii Mondiale şi au venit cu planuri de investiţii tot mai diverse. Un alt motiv este şi faptul că Zlatna e o "zonă defavorizată", ceea ce presupune unele scutiri de TVA şi de taxe vamale pentru materialele importate, dar şi cu mână de muncă ieftină.

Italienii au fost primii care au mizat pe acest lucru, ridicând o fabrică de încălţăminte, care se va deschide în câteva săptămâni şi va crea peste 200 de locuri de muncă. Un investitor brazilian a venit cu planul de a deschide o fabrică de ambalaje de plastic la Zlatna. Câţiva oameni de afaceri din Taiwan vor să producă aici instalaţii din fibră poliesterică.

Un grup de francezi a cumpărat teren în viitorul parc industrial şi a început să ridice construcţia unde se vor realiza case prefabricate, pe structură de lemn, în timp ce câţiva britanici investesc într-o fabrică de plasă sudată. Şi primarul Zlatnei intenţionează să investească într-o rafinărie de reciclare a uleiurilor uzate, după un model spaniol.

Halda de steril, care se întinde pe opt hectare, în apropierea fostei uzine, este vânată acum de canadieni. Se presupune că acolo ar mai fi vreo 500 kilograme de aur şi peste 2.200 kilograme de argint. Ei se angajează să elibereze locul, în schimbul metalelor pe care reuşesc să le colecteze din steril. În timpul ăsta, uriaşul coş de fum al uzinei a rămas în picioare stingher, sfidând parcă eforturile de ecologizare. Cuprom a refuzat să-l vândă Primăriei Zlatna "la pachet cu uzina", pentru că a intuit că le poate aduce ceva bani din instalarea antenelor pe el.

De trei ani, aer mai curat

Vieriu Elena a plecat din Zlatna în urmă cu 25 de ani, şi după închiderea uzinei s-a întors în localitate. Femeia crede că încetarea activităţii industriale a avut şi avantaje, şi dezavantaje. "Faptul cel mai important e că am scăpat de poluare. Era de nesuportat… Îmi amintesc că era ca şi cum ploua cu fum şi se aşeza pe haine, iar ţesăturile sintetice erau ciuruite imediat. Partea rea e că au rămas mulţi şomeri, dar sper că încet-încet o să ne revenim şi din punct de vedere economic", spune Elena.

"N-aş pleca din Zlatna, pentru că aici am familia şi prietenii. În plus, am oroare de oraşele mari. Chiar dacă de multe ori am mers cu nasul şi gura acoperite cu batista, pentru că nu se putea respira din cauza pâclei, nu m-am gândit niciodată să părăsesc zona".

Efectele poluării sunt însă vizibile: copiii au probleme cu dantura, în sensul că, pur şi simplu, le cad dinţii", zice Paul Nechita, profesor de biologie în Zlatna. "Sunt convins că e mai bine ca monstrul poluant să fie inactiv", spune Ioan Paşcău, acum pensionar, după 31 de ani de muncă în uzina din Zlatna. Maria s-a mutat recent în Zlatna şi a dat pe un apartament cu două camere 80.000 RON. "Acum câţiva ani, un astfel de apartament nu sărea de 20.000.

Dar se pare că lucrurile se schimbă în bine, şi asta ridică şi preţul caselor. Nu cred să mai fie riscuri de îmbolnăvire", zice Maria, care este mama unui copil de 10 luni. "Eu cred că uzina a fost cuptorul nostru de pâine. În 1987 s-a făcut o investiţie de 3,5 miliarde de lei în uzină, dorindu-se să se facă aici cel mai mare centru al metalurgiei din România.

Planul nu s-a finalizat, iar utilajele au fost furate după 1990. În 1986 uzina a avut un profit de 280 de milioane, ceea ce era foarte mult. Dar au închis minele şi apoi falimentul a venit de la sine", spune Melanica Forosigan, o localnică, pasionată de istoria locului.

Printre huruiturile buldozerelor, care casează ultimele resturi ale uzinei din Zlatna, o mână de puradei adună fier vechi. Au inima strânsă că în câteva săptămâni locul care i-a hrănit mai bine de trei ani nu va mai fi la fel de ofertant. Mărturisesc fără reţineri că au câştigat bine din vânzarea fierului vechi, uneori şi 700 RON pe zi.

>> Tot mai mulţi investitori străini vin cu proiecte inedite. Italienii au ridicat deja aici o fabrică
de pantofi Silviu Ponoran, primar Zlatna

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite