Scenariile USL post-referendum

Strategii actualei puteri s-au gândit deja la variantele de urmat în cazul în care duminică nu se vor prezenta la vot mai mult de 50% din alegătorii înscrişi pe liste, iar referendumul pentru demiterea preşedintelui va fi invalidat.

Decizia PDL şi a susţinătorilor lui Traian Băsescu de a boicota referendumul pentru demiterea preşedintelui ar putea duce la o prezenţă la vot de sub jumătate din numărul total al cetăţenilor înscrişi pe listele electorale. Caz în care referendumul va fi mai mult ca sigur invalidat de Curtea Constituţională, în lumina recentei sale decizii privind respectarea cvorumului de 50% plus unu.

Calculul care susţine această variantă este simplu. Înainte de anunţarea boicotului, sondajele de opinie, citate şi de premierul Victor Ponta, estimau că se vor prezenta la urne de până la 60% dinalegători. Aproximativ două treimi dintre aceştia se declarau de acord cu demiterea preşedintelui, în timp ce o treime ar fi votat împotrivă. Dacă o mare parte din electoratul lui Traian Băsescu nu va merge la vot, rezultă o participare care nu va depăşi pragul stabilit de lege.

În condiţiile invalidării referendumului de către judecătorii Curţii Constituţionale, care sunt variantele pe care actuala majoritate parlamentară le va folosi pentru a-şi îndeplini obiectivul programatic de a-l îndepărta cu orice preţ pe şeful statului? Fiindcă este greu de crezut, dacă luăm în serios schimbul de replici dintre cele două părţi, că liderii USL care deţin controlul asupra Guvernului şi Parlamentului vor putea coabita cu Traian Băsescu la Cotroceni. Analişti din ambele tabere au emis mai multe ipoteze, dar în niciuna nu este vorba despre coabitare, ci mai degrabă despre continuarea ostilităţilor politice şi după 29 iulie.

Reluarea votului „de câte ori e necesar"

Sorin Roşca Stănescu, membru al PNL şi consilier personal al fostului preşedinte al partidului, Crin Antonescu, susţine că invalidarea referendumului nu înseamnă şi anularea deciziei iniţiale prin care a fost declanşat acest proces. „Curtea Constituţională a validat suspendarea lui Băsescu de către Parlament. Dacă ea va invalida demiterea, pentru că se vor prezenta mai puţini electori decât jumătate şi indiferent cum ar vota aceştia, atunci ne întoarcem de unde am plecat. Dar de unde am plecat? Am plecat de la o suspendare din Parlament validată de Curte. Deci acolo nu ne mai putem întoarce", scrie Roşca Stănescu într-un editorial publicat în 12 iulie pe site-ul său şi reluat apoi în oficiosul USL, „Jurnalul Naţional".

În opinia sa, următorul pas ar fi ca, într-un termen de până la trei luni, să fie organizat un nou referendum. „Adică se reia procedura de la punctul suspendării validate de câte ori este necesar, până când se vor prezenta la vot suficienţi români. Iar până atunci, Crin Antonescu va fi preşedinte interimar. De aceea am folosit expresia de «eternul suspendat»", adaugă fostul jurnalist care este, totodată, şi absolvent al Facultăţii de Drept.

Idei similare au fost exprimate în această perioadă şi de alţi reprezentanţi ai puterii. precum fostul PSD-ist Dan Mihalache, azi membru al PNL şi secretar general adjunct al Guvernului. Şi Zoe Petre, fost consilier prezidenţial pe vremea lui Emil Constantinescu, dar şi mama unuia dintre secretarii de stat ai cabinetului Ponta, are aceeaşi poziţie: şi anume că votul trebuie să se repete până când se întruneşte cvorumul.

Această teorie contravine însă unei hotărâri anterioare a Curţii Constituţionale, datând de la precedenta suspendare a lui Traian Băsescu, de acum cinci ani. „În sensul prevederilor art. 95 alin. (3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său", se arată în decizia nr. 420 din 3 mai 2007. Concluzia este susţinută, culmea, şi de judecătorii care au formulat o opinie separată la această decizie.

Portiţa Parlamentului: „procedura de urmat"

Majoritatea parlamentară şi-a lăsat însă o „portiţă" în cazul în care referendumul va fi invalidat. În Hotărârea Parlamentului din 6 iulie, la articolul 3 se precizează: „În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de aceasta şi va hotărî asupra procedurii de urmat". Suspiciunea că Legislativul ar putea decide demiterea lui Traian Băsescu şi dacă votul de duminică nu va întruni pragul de 50% a fost alimentată de afirmaţiile mai multor lideri USL.

Ameninţarea nu poate fi neglijată din moment ce tabăra adversă o ia în serios. Senatorul PDL Iulian Urban explică, pe blog, care ar fi scenariul post-referendum al actualei majorităţi parlamentare: „Dacă referendumul nu e valid («cvorum» de jumătate plus unu din numărul de persoane de pe listele electorale), nu poate produce efecte juridice şi nu schimbă cu nimic situaţia actuală, adică se menţine suspendarea lui Traian Băsescu printr-o hotărâre pe care o va vota actuala majoritate USL din Parlament! Asta până se va hotărî cu DA sau NU asupra demiterii, demitere care nu poate opera în lipsa unui NOU referendum care se va organiza odată cu alegerile parlamentare".

Adrian Pătruşcă, editorialist la „Evenimentul zilei", ziar apropiat de PDL, trece şi el în revistă ipoteza reluării votului, dar nu exclude posibilitatea unei manipulări. „Repetarea referendumului ar putea părea neverosimilă în orice altă ţară care nu a trecut prin evenimentele halucinante din România ultimelor săptămâni. Sub troica Voiculescu-Antonescu-Ponta, orice scenariu a devenit posibil, în ciuda oricăror legi şi logici. Dar şi orice diversiune este posibilă. «Repetarea referendumului» poate fi foarte bine şi o sperietoare pentru electoratul lui Traian Băsescu, pentru a anihila boicotul şi a-l scoate la vot", scrie jurnalistul.

Validare cu 25%voturi DA

O altă teorie ne propune europarlamentarul Adrian Severin, singurul român anchetat pentru fapte de corupţie şi la Bruxelles, şi la Bucureşti. „Regula validării referendumului presupunând «asigurarea condiţiilor» pentru o participare minimă de jumătate plus unu din cetăţenii cu drept de vot înseamnă că decizia («da» sau «nu») se poate lua şi trebuie luată cu minimum 25% plus unu dintre aceştia; adică aproximativ 4,6 milioane de voturi", se arată într-un text publicat ieri pe acelaşi site al lui Roşca Stănescu.

Logica juridică a lui Severin porneşte de la premisa că, şi dacă prezenţa la vot va fi sub 50%, important este numărul celor care votează contra lui Băsescu. „În consecinţă, dacă la urne s-ar înregistra 4,6 milioane de voturi în favoarea demiterii, cvorumul stabilit de Curtea Constituţională este îndeplinit. Asta dacă nu ne mai gândim şi că, potrivit unui vechi principiu de drept, cel care tace consimte - adică opiniile neexprimate (prin vot) se adaugă la răspunsurile afirmative (la «Da»)", opinează europarlamentarul, şi el absolvent de Drept, dar şi de „Ştefan Gheorghiu".

Este greu de crezut însă că judecătorii Curţii Constituţionale îşi vor însuşi această interpretare, la nici o lună de la decizia nr. 731, pronunţată imediat după declanşarea suspendării. Potrivit motivării respectivei hotărâri, „întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente" reprezintă „o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real  şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală".

Majoritatea nu are două treimi din Parlament

Singurul impediment în calea acuzării preşedintelui Traian Băsescu de "înaltă trădare" rămâne faptul că actuala majoritate, formată din 256 de parlamentari, nu reprezintă două treimi din numărul total al aleşilor. Acesta era de 471 în momentul alegerilor din 2008, iar între timp a scăzut, prin decese, demisii sau condamnări, la 432. Două treimi reprezintă acum 288 de voturi, cu 32 mai multe decât cele certificate cu ocazia suspendării. Or, în cazul invalidării referendumului de duminică, este puţin probabil că USLva reuşi să atragă noi adepţi. Dimpotrivă.

Ultima variantă, acuzarea lui Băsescu de „înaltă trădare"

O altă variantă de lucru a fost aruncată recent pe piaţă tot de „strategul" Sorin Roşca Stănescu. „Având de partea sa o majoritate parlamentară şi o majoritate a cetăţenilor ţării, USL este legitimată să acţioneze în forţă. Evident, fără a încălca nici Constituţia, nici principiile democratice. Ce poate face USL? Îl poate demite pe Traian Băsescu pentru înaltă trădare", scrie, pe pagina sa de internet, fostul jurnalist.

Ce spune Constituţia României despre această încadrare? În articolul 96 se stipulează că şeful statului poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. „Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", iar „preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare".

Faptă definită de Codul Penal

Dar ce înseamnă „înaltă trădare"? Conform Codului Penal, este fapta de trădare comisă de către preşedinte sau un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Pedeapsa minimă este de 15 ani de închisoare, iar cea maximă, detenţiunea pe viaţă.

Niciuna dintre definiţiile legii, care se referă în special la suprimarea sau ştirbirea suveranităţii ori independenţei statului, la transmiterea de informaţii secrete unei puteri străine, la ajutarea inamicului pe timp de război sau la acţiunea armată contra ordinii constituţionale, nu se potriveşte însă situaţiei de faţă.

Planul de rezervă s-a pus în mişcare

Care ar putea fi argumentul în sprijinul acuzării lui Traian Băsescu de o înaltă trădare? „Este suficient, în acest sens, să fie aduse în discuţie dezinformările oficiale formulate de preşedinte, care au adus şi vor aduce grave prejudicii României. Ceea ce înseamnă o nouă înlăturare a lui de la Cotroceni", îşi dădea cu părerea Roşca Stănescu, pe data de 24 iulie.

Această opinie vine la câteva zile după ce USL anunţa, prin vocea deputatului PNL Eugen Nicolăescu, depunerea unei plângeri penale împotriva lui Traian Băsescu şi a altor  14 persoane, pentru „răspândire de informaţii false, pentru defăimarea ţării şi a naţiunii şi pentru periclitarea siguranţei economiei naţionale şi a stabilităţii monedei". Cu alte cuvinte, planul de rezervă a fost pus deja în mişcare.

Preşedintele şi susţinătorii săi sunt acuzaţi că ar fi dezinformat autorităţile europene şi cancelariile occidentale, trimiţându-le mesaje potrivit cărora în România are loc o „lovitură de stat".