Scenarii SF scot Olanda de sub ape

Arhitecţii vor să-i înghesuie pe urmaşii "olandezului zburător" în case-amfibie ori să-i strămute pe insule plutitoare. Ţările ameninţate de inundaţiile cauzate de încălzirea globală

Arhitecţii vor să-i înghesuie pe urmaşii "olandezului zburător" în case-amfibie ori să-i strămute pe insule plutitoare.

Ţările ameninţate de inundaţiile cauzate de încălzirea globală caută soluţii pentru a-şi salva locuitorii de furia apelor. Forţa dezlănţuită a furtunilor şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor vor pune la grea încercare barajele care ţin în frâu, deocamdată, valurile ucigaşe.

Printre teritoriile aflate în pericol se numără, cu precădere, Ţările de Jos, în care provincii întregi, al căror subsol este constituit din turbă, se scufundă văzând cu ochii.

Olanda numără peste 16 milioane de locuitori şi are o suprafaţă de 41.528 kilometri pătraţi. Un sfert din teritoriul acestei ţări se află deja sub nivelul mării, iar fără diguri şi baraje, olandezii ar fi trebuit de mult să-şi părăsească locurile de baştină. În Olanda, o armată întreagă de ingineri rămâne fidelă tradiţiei de luptă sistematică împotriva invaziei apelor.

Arhitecţii şi urbaniştii clasici susţin că este suficient să reînalţe digurile, să mărească numărul staţiilor de pompare a apei şi să consolideze barajele şi ecluzele pentru a preîntâmpina un eventual dezastru. Dar "noul val olandez" de specialişti în lucrări publice susţine că mai există şi alte soluţii. Ei propun ca lupta dusă de atâta amar de vreme împotriva apelor să fie înlocuită cu un armistiţiu.

"Râurile verzi"

Partizanii acestui nou proiect prin care omul este invitat să trăiască în linişte şi pace cu apele au repurtat, de curând, o primă victorie prin lansarea unei teorii care constă în lărgirea albiei râurilor care, atunci când se umflă, pun în pericol aşezările omeneşti.

Noul val de urbanişti susţine că digurile pot fi reconstruite mai departe de mal, odată ce albia râului a fost modificată, iar clădirile ameninţate pot fi strămutate. Proiectul include, de asemenea, crearea "râurilor verzi", zone care vor putea avea întrebuinţări multiple, în funcţie de anotimp sau de perioadă. Ele vor putea fi, pe rând, lacuri, mlaştini sau lunci.

Cu siguranţă, punerea în practică a acestor planuri va crea animozităţi în rândul oamenilor. Va trebui, mai întâi, să se petreacă o schimbare de mentalitate, deoarece toate aceste noi proiecte presupun obiceiuri noi în viaţa de zi cu zi. Unul dintre principalele locuri în care vor avea loc experimentele va fi splendidul centru istoric, Dordrecht, cel mai vechi oraş din Olanda Meridională, construit pe o insulă aflată în apropierea unui estuar bântuit de maree.

Străzi-ponton, ancorate de stâlpi

Perimetrul viitorului cartier, în care vor fi construite clădiri în stil clasic, va fi trasat pe un povârniş care va avea forma unui arc de cerc. Municipalitatea a cerut cabinetului de arhitecţi britanici "Barker and Coutts" să conceapă case inedite. Unele dintre aceste noi locuinţe vor fi plutitoare, construite pe pontoane de lemn şi polistiren, încastrate în beton. Alte locuinţe vor fi reprezentate de casele-amfibie.

Pontoanele pe care vor fi construite noile locuinţe se vor afla, pur şi simplu, pe sol, în perioada în care apele îşi vor păstra nivelul normal. Când însă valurile vor începe să iasă din albie, pontoanele vor pluti cu case cu tot! Pentru ca să nu plutească în derivă, străzile-ponton vor culisa în jurul unui stâlp central, bine înfipt în sol.

Guvernul olandez rămâne pesimist

Forma şi dimensiunea insulelor vor fi calculate în funcţie de factorii naturali. Acestea vor fi "dinamice", adică plajele lor vor evolua sub inflenţa vânturilor, a mareelor şi curenţilor. Ele vor proteja regiunile costiere de furtuni, spărgând forţa valurilor şi permiţând stabilizarea litoralului continental, diminuând, astfel, amplitudinea mareelor şi limitând erodarea solului.

Se vor putea planta pe aceste insule tot felul de copaci şi arbuşti, se va putea construi chiar un port industrial, pentru a reduce aglomeraţia din portul Rotterdam. Oamenii îşi vor putea desfăşura nestingheriţi activitatea, pentru că dunele arificiale vor respinge apele şi vor deveni adevărate pânze freatice.

În ciuda tuturor acestor proiecte futuriste, Olanda este conştientă că trebuie să se aştepte la ce este mai rău din partea apelor, în cazul în care acestea se vor dezlănţui. În luna noiembrie 2008, guvernul va simula la scară naţională alertă maximă, acest exerciţiu fiind menit să testeze eficacitatea serviciilor publice în caz de inundaţii catastrofale.

Experiment antiinundaţii

Centrul oraşului Dordrecht, care nu va fi strămutat, va fi transformat într-o zonă inundabilă, capabilă să stocheze apa în caz de inundaţii. Noutatea constă în faptul că această zonă joasă va putea fi locuită.