Scandalurile cu bani europeni au subminat increderea cetatenilor in Guvern

Guvernul si autoritatile publice romanesti implicate in distribuirea fondurilor comunitare au inregistrat serioase lovituri de imagine ca urmare a modului in care au actionat in acest domeniu, in

Guvernul si autoritatile publice romanesti implicate in distribuirea fondurilor comunitare au inregistrat serioase lovituri de imagine ca urmare a modului in care au actionat in acest domeniu, in special dupa scandalurile Puwak, cele legate de abuzurile baronilor locali, dosarul Busteni, sau utilizarea fondurilor SAPARD. Aceasta este concluzia unui sondaj comandat de Delegatia Comisiei Europene in Romania si efectuat de IRSOP pe patru segmente: populatie, IMM-uri, ONG-uri si autoritati locale. Cazul cel mai cunoscut ca scandal de coruptie legat de fondurile atribuite de Uniunea Europeana este celebrul proiect Leonardo Da Vinci, in care a fost implicat fostul ministru al Integrarii, Hildegard Puwak, aceasta opinie fiind impartasita de 50% din populatie, de 35% dintre reprezentantii IMM, 58% ONG si - deloc surprinzator! - doar de 14% dintre reprezentantii autoritatilor locale. Cazurile de fraudare prin coruptie a fondurilor comunitare generate de baronii locali sunt cunoscute de 8% din publicul larg, si, culmea, aceste cazuri sunt total necunoscute de autoritatile locale. Utilizarea frauduloasa a fondurilor SAPARD ocupa un important loc doi in opinia ONG-urilor, in timp ce pentru autoritatile locale scandalurile legate de acordarea lor sunt cele mai cunoscute (43%). Un element important si scandalos este faptul ca autoritatile locale implicate in distribuirea acestor fonduri sunt marcate de amnezie, intrucat 57% nu si-au amintit sau nu au cunoscut vreun proiect legat de fonduri UE care sa fi esuat in ultimul an. Cazul de coruptie Busteni, unde importante fonduri au fost deturnate de edilii din Prahova este - surpriza! - mai necunoscut pentru autoritatile locale decat pentru publicul larg, care isi aminteste cel mai bine scandalurile legate de aceste fonduri. Guvernul Romaniei a picat prost si la capitolul impresii privind incercarile de musamalizare a unor nereguli si masurile de sanctionare a celor vinovati. Acest lucru il cred ONG-urile in proportie de 62%, pentru musamalizare votand IMM-urile cu 60%, ca si populatia cu 37%. De data asta s-au exprimat si autoritatile locale intr-un procent simtitor, 77% opinand ca Guvernul ar fi luat masuri de sanctionare. Sondajul a fost prezentat de Delegatia Comisiei Europene, ieri, la Sovata, in cadrul seminarului "Transparenta si integritate in gestionarea fondurilor Uniunii Europene in Romania". Insarcinatul cu afaceri al Delegatiei, dl. Giorgio Ficcarelli, a declarat ca Romania a facut multi pasi concreti pentru gestionarea mai atenta a fondurilor comunitare, dar a aratat ca rezultatele studiului prezentat "invita la o analiza profunda a ceea ce trebuie facut in viitor", mai ales ca se prevede descentralizarea distribuirii acestor fonduri. Oficialul a aratat ca se impun masuri pentru urmarirea si acuzarea celor care au abuzat de aceste fonduri, precum si transparenta totala a fondurilor. "Atat cetatenii, cat si autoritatile locale trebuie sa stie aceste reguli, mai ales ca in cativa ani vor trebui sa le aplice in mod direct, fara controlul UE". Concluziile studiului comandat de Delegatia Comisiei Europene insista asupra responsabilitatii care revine autoritatilor statului pentru proasta gestionare a fondurilor, observand totodata ca imaginea negativa a fost transferata asupra unor institutii care aveau deja o credibilitate redusa. Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti a inregistrat scoruri ridicate la corectitudine, transparenta, incredere si credibilitate. Potrivit sondajului, nu s-au constatat diferente semnificative privind aceste scoruri intre cei care cunosc si cei care nu cunosc scandalurile in cauza. De asemenea, imaginea Delegatiei Comisiei Europene nu a fost afectata de scandalurile de coruptie numite mai sus. Printr-un studiu comparativ, concluziile Delegatiei Comisiei Europene in Romania arata ca Guvernul se afla sub Delegatie in perceptia tuturor segmentelor chestionate la capitolul corectitudine. 37% din publicul larg considera ca Guvernul a incercat sa acopere scandalurile de coruptie, aceeasi parere fiind exprimata in proportie de 60% si de IMM-uri, si de ONG-uri (62%). Bineinteles, doar 17% din autoritatile locale sunt de acord cu aceasta ierarhie. Procentul celor care in urma scandalurilor si-au format o parere mai proasta despre Guvern este de 39% pentru publicul larg, 47% IMM-uri, 49% ONG-uri si 38% autoritatile locale. Ceea ce inseamna ca pentru diferenta de la 38 la 17%, autoritatile locale ar putea da vina pe reprezentantii mass-media. 43% din populatie considera ca Guvernul Romaniei este implicat in aranjamente necinstite legate de fondurile comunitare in Romania. Aceeasi parere o au IMM-urile in procent de 59% si ONG-urile in proportie de 53%. Nu mai este o surpriza, autoritatile locale sunt de acord cu aceasta parere in procent de doar 13%. Principalul motiv pe care se bazeaza suspiciunile privind implicarea Guvernului Romaniei in aranjamente necinstite este coruptia pentru publicul larg, in timp ce pentru IMM-uri si ONG-uri motivul il constituie informatiile din presa.