Scandalul plajelor scufundă Litoralul

arate "roadele": turiştii, români şi străini, ocolesc staţiunile româneşti.După ce mii de turişti scandinavi au renuntaţ, în primăvară, la serviciile hotelurilor româneşti auditate de

arate "roadele": turiştii, români şi străini, ocolesc staţiunile româneşti.
După ce mii de turişti scandinavi au renuntaţ, în primăvară, la serviciile hotelurilor româneşti auditate de lanţuri internaţionale de renume, a venit şi rândul românilor, vizitatorii cei mai fideli ai litoralului autohton, să renunţe la staţiunile româneşti. Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronale din Turismul Românesc (FPTR), ne-a declarat că, în acest moment, pe litoral nu se află decât maximum 30% din turiştii aflaţi în vacanţă în perioada similară a anului trecut. "Sezonul începe mai prost pentru că discuţiile privind cine administrează plajele i-au bulversat pe toţi", spune Vasilescu. Situaţia este mult mai proastă în ceea ce priveşte turiştii străini, care, şi aşa puţini de obicei, tind să devină o raritate, pe măsură ce scandalul plajelor alterează iremediabil imaginea României ca destinaţie turistică peste hotare. Hotelurile, chiar afiliate la lanţuri internaţionale, se confruntă cu anulări zilnice ale rezervărilor, după cum ne-a declarat Nicolae Moroianu, director general al Societăţii Cocor S.A.

riteriu imposibil de atins, cu dedicaţie
Hotelierii şi agenţiile de turism reclamă faptul că unităţile de cazare au rămas fără plaje, după ce, la licitaţiile organizate în primăvara acestui an, în caietul de sarcini au fost incluse criterii de selecţie precum cifra de afaceri a solicitantului. Proprietarii de hoteluri susţin că aici a fost cheia întregii afaceri, care a permis unor firme fără nicio legătură cu turismul, dar cu cifră de afaceri mare derulată din activităţi profitabile, precum operaţiunile portuare sau distribuţia de tutun, alcool şi gumă de mestecat, să obţină suprafeţe imense de plajă. Fiind evident că acestea au fost închiriate în scop comercial, respectiv obţinerea de profit, este de aşteptat ca un şezlong sau o umbreluţă să coste, în vârf de sezon, peste 300.000 de lei pe zi. Deja în această perioadă, în care turiştii sunt rarităţi pe litoral, un astfel de "echipament" costă, în Mamaia, circa 150.000 de lei, iar intrarea la o piscină amenajată 200.000 lei vechi de persoană pe zi. Oficialii MMGA spun că accesul pe plajele închiriate este liber oricui vrea să-şi întindă rogojina printre şezlonguri, dar că nu pot impune operatorilor de plajă tarifele.

Plajele nedorite de nimeni, de închiriat în plin sezon
MMGA a înaintat hotelierilor nemulţumiţi, care vor să închirieze plaje, soluţia să participe la licitaţiile pentru plajele rămase neînchiriate, cu condiţia să se organizeze în asociaţii cu personalitate juridică. Numai că acest lucru presupune timp, iar sezonul de vârf se apropie. "Nu au înţeles exact fenomenul. Ce să facă un hotelier care are 60-80 de camere, cu o plajă de 8.000 metri pătraţi? Trebuiau să atribuie plajele mai întâi hotelierilor", mai spune reprezentantul FPTR, care se arată reticent şi în ceea ce priveşte atribuirea plajelor nedorite de nimeni, în plin sezon, hotelierilor. Sulfina Barbu, ministrul MMGA, a declarat ieri că mai multe contracte de închiriere a plajelor ar putea fi reziliate, dacă se vor constata "abateri grave" faţă de obligaţiile contractuale. Raportul comisiei va fi dat publicităţii pe 27 iunie.

Big Brother de Mamaia
Barbu s-a arătat mulţumită de rezultatele de până acum ale "reformei" plajelor, care vor avea duşuri, toalete, cabine de schimb, coşuri de gunoi, puncte special amenajate pentru sporturi nautice şi zone de agrement amenajate. şi pentru ca starea plajelor să poată fi văzută chiar şi din fotoliul de acasă, MMGA cheltuieşte 1,1 miliarde de lei pentru amplasarea unui sistem de camere video pe plaja din Mamaia, în zona Hotelului Parc şi până la Enigma. Sistemul, care va fi funcţional de la 1 iulie, va permite observarea on-line a celor care aruncă gunoaie pe nisip, care sunt pasibili de amendă de până la 7 milioane de lei vechi. Pentru aceasta, un funcţionar va sta 24 din 24 ore în faţa camerelor. Amenda pentru vandalizarea echipamentelor de salubritate ori a dotărilor sanitare este de minimum 50 milioane de lei vechi, fiind penalizaţi şi cei care intră pe plajă cu câinii de companie.

Hotelierii se vaită că vor pierde contracte externe
Revolta patronilor de hoteluri a izbucnit atunci când s-a aflat vestea că vor trebui să liciteze din nou pentru plaja din bătătura lor. Conştienţi că există riscul ca cineva să le câştige fâşia de plajă din faţa hotelului, hotelierii s-au pus pe scandal. "Avem contracte cu agenţii din străinătate. Acolo noi am promis că vom furniza servicii de un anumit tip, iar acum ne trezim că nu putem onora acest lucru. Riscăm să rupem relaţiile cu cei care pot să ne aducă turişti din afară", povesteşte Nicolae Trandafir, membru în asociaţia de protest a hotelierilor. De altfel, aceasta este justificarea pentru refuzul de a participa la licitaţiile plajelor. Există însă şi patroni care au fost prezenţi acolo, însă au pierdut datorită preţului mic pe care au fost dispuşi să-l plătească. Până şi fostul vicepremier George Copos a pierdut dreptul de administrare asupra zonei unde îşi amenajase un port privat de iahturi.

Soluţia propusă de Ministerul Mediului hotelierilor care au pierdut plajele deţinute până anul trecut este să se constituie în asociaţii şi să solicite organizarea altor licitaţii pentru plajele rămase fără stăpân.
"Pot să facă această asociaţie într-un timp destul de scurt, pentru că este o asociaţie a hotelurilor, dacă vreţi. Se va lua în considerare şi cifra de afaceri a fiecăruia. Noi nu vrem ca o asociaţie nouă să vină cu o cifră de afaceri, se va lua în considerare la licitaţie cifra de afaceri a fiecărui membru, a liderului de asociaţie, care ar trebui să fie cel mai puternic", spune Sulfina Barbu