Scandalul compensatelor ajunge în cimitir

dea sancţiuni administrative unui medic. Nimeni nu pare interesat de cercetarea unor infracţiuni ca falsul, uzul de fals şi delapidarea. Dacă Asigurările nu descopereau întâmplător frauda,

dea sancţiuni administrative unui medic. Nimeni nu pare interesat de cercetarea unor infracţiuni ca falsul, uzul de fals şi delapidarea. Dacă Asigurările nu descopereau întâmplător frauda, afacerea "Demenţa" continua nestingherită. Totul a pornit de la un control solicitat de la centru, care a verificat farmaciile cu consumuri mari. Medicii ale căror prescripţii depăşeau media au fost întrebaţi care sunt cauzele.
Medicul Aurora Heim s-a justificat, spunând că are mulţi pacienţi şi că, în general, medicamentele pentru bolile psihice sunt costisitoare. Comisia de control s-a deplasat apoi la domiciliul pacienţilor, unde au avut surpriza să constate că trei bolnavi erau decedaţi de 6-8 luni, dar reţetele continuau să le fie prescrise şi să fie ridicate din farmacie. Surse din Casa de Asigurări susţin că practica de a da reţete la solicitările firmelor de medicamente era obişnuită în cazul produselor scumpe. Agenţii de vânzări adunau dosarele şi le aduceau la avizat pentru ca pacienţii să nu mai stea la coadă. Totuşi, prescrierea de reţete fără consultul pacientului este culpă medicală şi trebuie analizată de Colegiul Medicilor. Doctoriţa Heim are însă altă explicaţie: ea susţine că i-a fost furată parafa de la fişierul spitalului. Ancheta autorităţilor ar fi trebuit să precizeze cine ar fi putut fura parafa, de unde a obţinut formularele de reţete, dacă acestea aparţin şi ele doctoriţei, cum de nu a fost sesizat furtul, în 8 luni de zile, şi cine a ridicat marfa. Casa Naţională de Sănătate (CNAS) nu a mai decontat Spitalului Judeţean Timişoara banii pe medicamentele prescrise celor trei pacienţi de dr. Heim, ceea ce încarcă spitalul cu o datorie de zeci de mii de euro. Doctoriţa a fost sancţionată de conducerea spitalului cu 10 la sută din salariu, dar acest lucru nu acoperă nici prejudiciul adus spitalului şi nici gravitatea faptei. Scandaluri similare s-au mai produs în Constanţa, unde produse scumpe folosite la tratamentul SIDA au fost prescrise unor morţi sau unor venerabili de 80-90 de ani. "Vinovăţia poate fi găsită peste tot, de la volumul foarte mare de muncă de la laborator la CNAS sau medicul de familie al persoanelor decedate", a declarat dr. Mihai Ionac, directorul Spitalului Judeţean, care a mai adăugat: "Concluziile nu pot fi trase acum, dar vor conţine, în primul rând, soluţii pentru remedierea acestor probleme".

Timişul, cel mai mare consumator de medicamente
Cazul doctoriţei Heim nu este singular. Cristian Vlădescu, preşedintele CNAS, a declarat că, tot la Timişoara, un medic a prescris unei singure persoane 16 medicamente într-o singură lună. Un raport al CNAS arată că bugetul alocat Timişului pentru gratuite şi compensate este al doilea pe ţară, după Bucureşti, din punctul de vedere al valorii totale, dar şi al costului mediu pe pacient. Timişoara deţine recordul la costul tratamentelor pentru anumite boli, printre care şi cele psihice. În comparaţie cu Iaşi, costurile sunt mai mari cu 20 la sută.

"În cazul demenţei, nu este obligatoriu ca pacientul să fie de faţă la eliberarea reţetei, pentru că nu se poate: au probleme motorii şi sunt confuzi"
Dr. AuroraIHeim