Scăderea dobânzii BNR nu sperie speculatorii străini

Decizia băncii centrale menţine şansele ca, la sfârşitul anului, rata inflaţiei să scadă până la 4%

Banca Naţională a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7,50% la 7,25%. Scăderea inflaţiei peste aşteptări este unul dintre motivele care au stat la baza acestei decizii. Dar este această măsură riscantă sau nu pentru economia românească?

Scăderea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale a fost intuită de unii analişti economici. Mai mult, unele aşteptări indicau o scădere chiar cu 0,50 puncte procentuale.

Oficialii Băncii Naţionale au justificat decizia de reducere a ratei dobânzii de politică monetară pe baza evoluţiei procesului dezinflaţionist. Astfel, rata anuală a inflaţiei a fost, în luna martie, de 3,66%, în scădere de la 4,87% la sfârşitul anului trecut. "Se remarcă scăderea ratei anuale a inflaţiei de bază, care, calculată fără impactul taxei pe viciu, a coborât la nivelul de 2,8%.

Analiştii estimează o nouă scădere a dobânzii

Această scădere reflectă atât menţinerea unor condiţii monetare de ansamblu restrictive, cât şi implicaţiile favorabile ale aderării României la Uniunea Europeană în sensul intensificării concurenţei pe piaţa bunurilor", spun oficialii BNR.Ionuţ Dumitru, analistul-şef al Raiffeisen Bank, se aştepta la o scădere cu 50 de puncte de dobânzii BNR. Aceasta a fost cea de-a treia decizie consecutivă de reducere a ratei. "În următoarele şedinţe al Consiliului de administraţie al BNR, mă aştept la o nouă scădere până la 7%", ne-a declarat Dumitru.

Asta pentru că, atât timp cât evoluţia trecută a inflaţiei a fost peste aşteptări, iar estimările indică un rezultat bun al indicelui preţurilor de consum nu sunt motive pentru a menţine rate ridicate ale dobânzii. Asta şi pentru că fondurile speculative străine sunt atrase de dobânzi ridicate. "Cred că acesta este motivul pentru care oficialii BNR au decis să reducă rata dobânzii cu numai 0,25 puncte procentuale, pentru a nu speria investitorii străini", adaugă analistul-şef al Raiffeisen Bank.

Riscuri asupra economiei româneşti

Totodată, până la sfârşitul anului curent, rata inflaţiei ar putea ajunge aproape de ţinta băncii centrale - 4%.

Pe lângă aşteptările pozitive legate de economia naţională, nu întârzie să apară şi o serie de atenţionări asupra riscurilor ce se pot materializa în perioada următoare. Analiştii Danske Bank, cea mai mare instituţie de credit din Danemarca, susţin că deciziile de a reduce dobânda de politică monetară cu 1,50 puncte procentuale (cumulat în cele trei şedinţe consecutive) s-ar putea întoarce împotriva Băncii Naţionale. "În primul rând, cererea internă creşte în continuare într-un ritm accelerat, la fel ca şi salariile. În al doilea rând, credem că există riscul unor ieşiri masive de valută din România, pentru că o dobândă de 7,25% pare să nu acopere suficient riscul generat de un deficit de cont curent de peste 12% din Produsul Intern Brut", arată raportul publicat de Danske Bank.

În plus, analiştii străini atrag atenţia asupra crizei politice care, cel puţin până în acest moment, a fost ignorată de jucătorii din piaţa financiară. "În acest context, trebuie notat că Ungaria oferă o dobândă de 8%, în contextul unor dezechilibre externe mai mici decât în România. Atunci, de ce să investim în lei, şi nu în forinţi?", subliniază raportul Danske Bank. Totuşi, trebuie precizat că analiştii danezi au printre cele mai pesimiste aşteptări legate de economia românească şi s-ar putea număra printre fondurile care aduc bani în ţara noastră pentru a profita de nivelul dobânzilor şi de aprecierea leului.

Astăzi, oficialii Băncii Naţionale vor prezenta raportul asupra inflaţiei ce va conţine şi prognoza de bază pentru următoarele opt trimestre.