Şase decenii fără Insula Şerpilor

Zilele acestea, România comemorează şaizeci de ani de la primul Tratat de prietenie cu fosta URSS şi, totodată, de la semnarea Protocolului de cedare a Insulei Şerpilor La începutul

Zilele acestea, România comemorează şaizeci de ani de la primul Tratat de prietenie cu fosta URSS şi, totodată, de la semnarea Protocolului de cedare a Insulei Şerpilor

La începutul lunii februarie 1948, la Moscova, în prezenţa lui Stalin şi Dej, delegaţiile din România şi URSS au semnat două importante documente: un "Tratat" - de prietenie şi un "Protocol" - de cedare a Insulei Şerpilor. O insulă care sute de ani a aparţinut teritoriilor locuite de români, iar acum se află în dispută pe rolul Curţii Internaţionale de la Haga.

Leukos, insula lui Ahile. Unii i-au spus Insula Albă, a fericirii, pe care au călcat zei şi semizei. Alţii i-au spus "Smeinâi", "a Zmeilor-şerpi", a fiinţelor din Celălalt Tărâm. Uneori s-a vorbit despre această insulă ca despre "ultima Thule". Acum i se spune simplu: Insula Şerpilor. Nu se ştie precis de ce-i spune "a şerpilor", dar problematica din jurul acestei enigmatice insule a devenit o adevărată "şerpărie" a ISTORIEI RECENTE.

"Prietenie" la umbra lui Stalin

Ziarul "Scânteia" anunţa la 7 februarie 1948, că, în capitala URSS, a avut loc un eveniment istoric: semnarea, în data de 4 februarie 1948, a "Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Uniunea Sovietică şi Republica Populară Română".

În acelaşi ziar şi tot pe prima pagină era prezentată şi componenţa celor două delegaţii semnatare. Delegaţia română, formată din Petru Groza, Ana Pauker, Gheorghiu Dej, L. Radanu şi Vasile Luca, G. Vlascu-Răcoasa şi Eduard Mezincescu. Delegaţia rusă era formată din: V.M. Molotov, A.I. Vâşinski, V.A. Zorin, S.I. Kaviaradze, A.A. Lavriscev, F. Molocikov şi M.A. Baev.

"La semnarea tratatului a fost de faţă domnul I.V. Stalin, preşedintele Consiliului de miniştri al URSS", sublinia ziarul "Scânteia". Conform ziarului "Scânteia", tratatul a fost semnat, din partea română, de Dr. Petru Groza (din împuternicirea prezidiului RPR) şi, din partea Moscovei, de V. Molotov (din împuternicirea Prezidiului Sovietului Suprem al URSS).

Protocolul, semnat în "genunchi"

În afară de documentul "Tratatului", publicat la vedere în "Scânteia", a mai existat un al doilea document, despre care se spune că a fost pregătit cu mare atenţie şi răspundere faţă de "Tătucul Suprem", din partea Moscovei, de către V.M. Molotov, şi din partea Bucureştilor, de către Ana Pauker, ministrul de externe al României.

Este vorba de un "Protocol referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între Republica Populară Română şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste", document al cărui text nu a apărut în presa comunistă a vremii.

Cu toate că invoca Tratatul de pace din 1947, documentul stabileşte, contrar prevederilor acestui Tratat, că "Insula Şerpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în componenţa URSS". Câteva luni mai târziu, la 23 mai 1948, pe Insula Şerpilor a fost semnat un proces-verbal de predare-primire a insulei. În el era consemnat faptul că insula "a fost înapoiată (sic!) Uniunii Sovietice de către RPR" şi "încadrată în teritoriul URSS". Semnatarul român al acestui "act" ruşinos şi umilitor a fost Eduard Mezincescu - ministru plenipotenţiar, reprezentantul M. Afacerilor Străine.

"Rolul meu a fost să asist în calitate de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe (corect: Străine! - n.n.) pe ministrul lucrărilor publice, profesorul Profiri, încredinţat de guvern cu misiunea de a preda insula reprezentanţilor guvernului sovietic şi să contrasemneze procesul-verbal întocmit în primăvara anului 1948, când s-a efectuat predarea", a încercat să se scuze, dupa "90, "asistentul" Mezincescu. Orice comentariu este de prisos. Cel puţin până ce Curtea de la Haga se va pronunţa.

Dăruită de Neptun zeiţei Thetis

Insula Şerpilor este pomenită cu numele de Insula Leucos, încă din anul 777 î.H. În mitologia greacă, zeiţa Thetis s-a rugat de Neptun să scoată din adâncul mării o insulă pentru fiul ei Ahile, erou al Troiei. Conform poetului Arctinus din Milet, rămăşiţele pământeşti ale lui Ahile şi ale prietenului său Patrocle au fost aduse în această insulă de către zeiţa Thetis, pentru a fi puse într-un sanctuar de marmură albă.

Insula lui Ahile, "ghimpele" alb din călcâiul Moscovei

O insulă în forma unui X, cu o suprafaţă de 0.17 km². Nici mai mult, nici mai puţin. Conform Wikipedia, Insula Şerpilor este principala "piesă" a unui total de cinci insule în litigiu între România şi Ucraina, litigiu care se judecă la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Trei dintre aceste insule sunt ostroave de pe braţul Chilia: Dalerul mare, Dalerul mic şi Coasta-dracului, în apropiere de Tatanir (odinioară Tatomireşti).

A patra se situează la gura Stari-Stambul: Ostrovul Limba. Insula Şerpilor este singura care se găseşte în Marea Neagră, la 45 km de ţărmurile României şi Ucrainei. Toate cele cinci insule au fost ocupate de URSS la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, cedate forţat (oficial, "de bunăvoie") de România, în 1948, şi sunt astăzi parte a Raionului Chilia al regiunii Odessa din Ucraina.

Textul Protocolului de cedare a Insulei Şerpilor

"În conformitate cu art. 1 al Tratatului de pace cu România, intrat in vigoare la 15 septembrie 1947, Guvernul Republicii Populare Române, pe de o parte, şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pe de altă parte, au convenit asupra celor ce urmează:

1. Frontiera de stat între România şi U.R.S.S. indicată pe hărţile anexate la prezentul Protocol, are următorul parcurs:

a. Conform Anexei I: de la punctul de întâlnire a frontierelor U.R.S.S., României şi Ungariei până la muntele Stog urmează linia fostei frontiere româno-cehoslovace; de la muntele Stog până la borna de frontieră Nr.56, a fostei frontiere româno-polonă, ce se află la 4, 9 km, la sud de izvoarele râului Ceremuşul Negru, urmează linia fostei frontiere dintre România şi Polonia; de la borna de frontieră Nr.56 a fostei frontiere româno-polone până la râul Prut, la marginea de vest a localităţii Orofteana-De-Sus, trece astfel cum e convenit şi descris în Protocolul Nr.6 al Comisiei Centrale Mixte Sovieto-Române de la 14 septembrie 1940; de-a lungul râului Prut până la vărsarea în Dunăre şi mai departe pe Dunăre până la localitatea Pardina trece astfel cum este convenit şi descris în Protocolurile nr.7 din 16 septembrie 51 Nr.8 din 19 septembrie 1940 ale Comisiei Centrale Mixte Sovieto-Române.

b. Conform Anexei II: de-a lungul fluviului Dunărea, de la Pardina la Marea Neagră, lăsând insulele Tătaru Mic, Daleru Mic şi Mare, Maican şi Limba de partea Uniunii R.S.S., iar insulele Tătaru Mare, Cernovca şi Babina-de partea României; Insula Serpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în cadrul Uniunii R.S.S.

2. În caz de neconcordanţă între descrierea frontierei din text şi cea din hărţi, descrierea din text va fi considerată cea justă.

3. Pentru demarcarea frontierei în conformitate cu punctul 1 al Protocolului de faţă, va fi instituită o Comisie Mixtă Sovieto-Română de Frontieră, cel mai târziu în termen de o lună din ziua semnării Protocolului.

4. Prezentul Protocol intră în vigoare în ziua semnării sale. Întocmit în două exemplare, ambele în limbile română şi rusă, cele două texte având putere egală.

Moscova, 4 Februarie 1948"(Text reprodus din cartea "Insula Şerpilor", a istoricului dr. Dominuţ Pădurean).

Textul procesului verbal de predare-primire a Insulei Serpilor

"Noi subsemnaţii Nicolai Pavlovici Şutov, Prim Secretar de Ambasadă, în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Străine al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Eduard MEZINCESCU, Ministrul Plenipotentiar, în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Străine al Republicii Populare Române, în virtutea şi în executarea Protocolului Sovieto-Român semnat la Moscova la 4 februarie 1948, am încheiat prezentul proces verbal, constatând că astăzi la ora 12 (ora locală) Insula Serpilor sau Zmeinâi, situată în Marea Neagră la 45 grade, 15 minute, 18 secunde latitudine Nord şi 30 grade, 19 minute, 15 secunde longitudine Est de Greenwich, a fost înapoitaă Uniunii Sovietice de către Republica Populară Română şi încadrată în teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste"! Este textul procesului verbal de predare-primire a Insulei Şerpilor,

"făcut pe insula Zmeinâi(nr- a Şerpilor) în două exemplare, fiecare în limbile rusă şi românâ".

Prin acest proces-verbal, formularea din 4 februarie 1948, "intră în cadrul Uniunii U.R.S.S." a fost înlocuită cu o alta, "înapoiată Uniunii Sovietice", o "formulare incredibilă, fără acoperire juridică sau legitimitate istorică, menită să genereze credibilitate şi legitimitate ulterioară", comentează istoricul Pădurean în cartea sa despre "Insula Şerpilor".