Sarbii sunt chemati la urne sa-si decida viitorul

Ultranationalistii lui Vojislav Seseli sunt considerati favoriti, sansa europeana putand fi mentinuta doar in cazul ajungerii la un consens intre cele trei formatiuni democratice aflate pe primele locuri in cursa parlamentara

Peste 6,5 milioane de sarbi erau asteptati, ieri, la urne, pentru a decide viitorul tarii: revenirea aliatilor lui Slobodan Milosevici la conducere, adica o noua izolare a tarii in Europa, sau alegerea partidelor pro-democratie care l-au rasturnat de la putere pe fostul presedinte judecat acum la Haga. Scrutinul pentru cele 250 de locuri ale Adunarii Nationale a Serbiei, legislativul tarii, este considerat crucial pentru viitorul european al acestei republici componente a statului Serbia-Muntenegru. La fel de decisiva este si prezenta la urne a cetatenilor, avand in vedere precedentul creat de cele trei runde ale alegerilor prezidentiale organizate in decurs de un an, invalidate toate din cauza ratei scazute de participare la vot. O prezenta scazuta la urne va favoriza victoria ultranationalistilor, Partidul Radical Sarb (SRS) situandu-se oricum pe primele locuri in sondajele de opinie. Formatiunea condusa de Vojislav Seseli, aflat in detentie la Haga sub acuzatia de crime de razboi, promite sa mareasca salariile si sa scada preturile, promisiuni susceptibile sa ademeneasca electoratul saracit. Sansa europeana a sarbilor ar putea fi realizarea unui consens intre cele trei formatiuni pro-democratie situate pe urmatoarele locuri in sondaje: Partidul Democratic din Serbia (DSS), condus de fostul presedinte iugoslav Vojislav Kostunita, Grupul G-17 plus, al lui Miroljiub Labus, si Partidul Democratic (DS), al premierului Zoran Zivkovici. Cele trei partide democratice au facut parte din fosta coalitie DOS (Opozitia Democratica Sarba), care l-a inlaturat de la putere pe Slobodan Milosevici, in octombrie 2000, coalitie destramata in urma luptelor interne pentru putere si a divergentelor survenite pe tema predarii lui Milosevici Tribunalului Penal International (TPI) de la Haga. In cazul in care cele trei partide de orientare democratica nu vor ajunge la un consens in vederea formarii viitorului guvern, mai ales ca Vojislav Kostunita refuza colaborarea cu Partidul Democratic, analistii nu exclud organizarea de noi alegeri legislative, avand in vedere ca ultranationalistii au putine sanse sa obtina majoritatea. Printre cei 4.000 de candidati pentru Parlament se afla mai multi inculpati de TPI pentru crime de razboi, printre care si Slobodan Milosevici si Vojislav Seseli, precum si Josip Broz Tito, nepotul fostului lider iugoslav, care are acelasi nume cu bunicul sau.