Sarbatori linistite, la anul

De Craciun si Anul Nou, milioane de cetateni americani au renuntat la calatoriile pe care le planuiau, deoarece Departamentul Securitatii Interne al SUA a anuntat ca exista un risc ridicat de

De Craciun si Anul Nou, milioane de cetateni americani au renuntat la calatoriile pe care le planuiau, deoarece Departamentul Securitatii Interne al SUA a anuntat ca exista un risc ridicat de producere de atentate teroriste. Ca urmare, pe tot cuprinsul Statelor Unite, ca si la misiunile americane din strainatate, sute de mii de agenti si politisti s-au aflat in stare de alerta maxima, pregatiti pentru orice situatie. De la avioane civile prabusite cu tot cu pasageri asupra unor obiective bine alese, pana la atacuri cu arme de distrugere in masa. Si in Europa s-au luat masuri speciale de securitate. In Franta, de Craciun, toate cursele Air France catre San Francisco au fost anulate, fiindca existau informatii ca se pune la cale un atentat. Serviciile de securitate din Marea Britanie, Germania, Italia si Spania, ca sa amintim doar de cateva state, s-au aflat si au ramas in continuare in alerta maxima. Devine tot mai evident ca doi ani de razboi antiterorist au inceput sa schimbe fata lumii la fel de mult cum s-a intamplat si cu cei 50 de ani de razboi rece de dinaintea prabusirii comunismului. Lumea civilizata plateste pretul tot mai mare al acestui razboi. In primul rand, e vorba de teama pur si simplu si de schimbarea tot mai pronuntata a modului de viata. De la controale uneori umilitoare pe aeroporturi si pana la inregistrarea si stocarea tuturor convorbirilor telefonice sau a mesajelor scrise de orice fel, de la supravegherea directa a indivizilor si pana la supravegherea afacerilor celor mai diverse. In Irak si Afganistan, razboiul a ramas, inclusiv in timpul acestui Craciun, cat se poate de fierbinte. Sute de mii de militari americani, zeci de mii de occidentali si cateva sute de romani au petrecut aceste sarbatori cu mana pe arma. Cu toate acestea, vigilenta lor a fost din nou inselata de atentatorii sinucigasi. Numai la Bagdad au fost trei atentate cu multi morti, inclusiv patru militari din Bulgaria vecina. Alte atentate au avut loc in Pakistan si in Israel. Prinderea lui Saddam Hussein nu a reusit sa limiteze si atentatele, semn ca de multa vreme fostul dictator irakian nu mai conducea cu adevarat rezistenta irakiana. Atunci cand, dupa 11 septembrie, presedintele Bush anunta ca razboiul antiterorist va fi "lung si dificil", putini se gandeau ca el va fi exact asa cum a spus presedintele SUA. Beneficiind de o forta militara nemaiintalnita in istorie, Statele Unite au reusit in cateva luni pe campul de lupta din Afganistan ceea ce fosta URSS nu a izbutit intr-un deceniu de batalii sangeroase. Anul acesta, practic in trei saptamani, SUA au spulberat regimul lui Saddam Hussein, si totusi stabilizarea situatiilor postconflict s-a dovedit anevoioasa, costisitoare in bani si, lucrul de departe cel mai important, costisitoare in vieti omenesti. In ciuda victoriilor militare, lumea nu a devenit un loc mai sigur. Mai grav, omenirea nu a cunoscut niciodata un asemenea val de terorism ca in acesti ultimi doi ani. Au pierit in atentate cu bomba oameni nevinovati, nu doar in Israel, in Irak sau in Afganistan, ci si in Arabia Saudita, Turcia, practic in toata Asia de Sud-Est, atat de promitatoare economic, si in Rusia. Interventiile militare au pus in fata lumii civilizate nu doar problema Al-Qaida, a democratizarii unor state care nu au cunoscut nicicand democratia si care, din punct de vedere istoric si cultural, nu au cum sa imbratiseze democratia de tip occidental, dar si problema unor state acuzate oficial de Statele Unite ca sprijina terorismul: Libia, Iranul, Siria sau Yemenul. Ba, mai mult, Coreea de Nord, una dintre cele mai dure dictaturi ale lumii, a recunoscut oficial ca detine arma nucleara si rachete purtatoare intercontinentale. Coreea de Nord ramane o problema in sine, dar ea nu face parte din actualul conflict international major, deoarece Phenianul nu sprijina fundamentalismul islamic. Se parea ca omenirea inchide al doilea an de razboi antiterorist mai mult cu minusuri. Iata, insa, ca in ultimele saptamani ale acestui an au avut loc cateva schimbari politice importante, poate putin spectaculoase, dar care pot avea semnificatii majore. Astfel, Libia a permis inspectorilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica sa-i viziteze instalatiile nucleare si a anuntat ca renunta la toate programele de producere a armelor de distrugere in masa. La randul sau, Iranul a anuntat si el ca va permite inspectiile AIEA. In acelasi timp, Teheranul a produs o deschidere majora catre Statele Unite, anuntand ca va primi ajutoarele americane pentru sutele de mii de victime facute de cutremurul ce a devastat tara acum cateva zile. In sfarsit, Siria, suspectata ca sprijina logistic terorismul international, a predat cativa agenti de-ai lui Saddam si a facut cateva declaratii politice neasteptat de promitatoare vizavi de cooperarea cu SUA. Desigur ca este un drum lung pana cand Occidentul, si mai ales SUA, va avea in aceste state parteneri si nu adversari. Dar, categoric, ceva s-a schimbat in atitudinea celor care considerau atacurile Al-Qaida asupra civililor un razboi legitim. E greu de spus ce a provocat schimbarea: capturarea lui Saddam si posibilitatea de a se obtine informatii care sa puna in dificultate regimurile din aceste tari, politica recenta a retelei Al-Qaida de a ataca nu doar occidentali, ci si musulmani, demonstratia puterii militare formidabile a SUA si capacitatea lor de a schimba prin forta orice regim dictatorial sau care sprijina terorismul. Poate ca toate aceste lucruri la un loc au contribuit la schimbarea atitudinii Libiei, Iranului si Siriei. Exista insa sansa ca in anii care vin mai multe razboaie fierbinti sa nu mai aiba loc, rolul militarilor fiind suplinit cu mult mai mult succes de negocierile politice. Poate ca aceasta este sansa pe care lumea o are in anul care vine, pentru ca sarbatorile din 2004 sa fie macar cu putin mai linistite decat cele de anul acesta.