Sarah Palin nu se dă bătută

Orice ar crede despre ea restul Americii, Palin a avut priză la baza republicană.

Sarah Palin a produs câteva dintre cele mai bune momente ale acestei extraordinare “soap opera” care a fost campania electorală SUA 2008. Între acestea, povestea cu preţul ţinutelor sale. Probabil că în curând vom fi anunţaţi şi asupra trecutului ei medical.

Întrebarea e ce se va alege de Palin începând cu 5 noiembrie. Desigur, dacă John McCain câştigă, va deveni vicepreşedinte al SUA, post din care va continua să atragă atenţia presei până în 2012. Ce se va întâmpla, însă, dacă pierde?

Asupra acestui punct există două păreri. Una, că Palin se va întoarce în Alaska şi în anonimat, cu reputaţia ferfeniţă pentru “performanţa” de a fi făcut praf tandemul republican.

Palin, odată întoarsă acasă, ar putea avea parte de o primire amară şi, poate, de o inculpare în urma verdictului dat în cazul abuzului – clar – de putere.

Cealaltă opinie prognozează un viitor strălucit guvernatoarei de Alaska. Merg chiar până la a o vedea nominalizată candidat la preşedinţia SUA, din partea republicanilor, în 2012.

Acest ultim scenariu nu e total lipsit de sens. Iată câteva motive. În primul rând, orice ar crede despre ea restul Americii, Palin a avut priză la baza republicană – acolo unde sunt cei care votează la primarele partidului.

În al doilea rând, are sprijinitori puternici în cel puţin o facţiune a intelighenţiei conservatoare, adică cei care au impus-o ca parteneră a lui McCain, înaintea altor candidaţi posibili. Cei care nu sunt deloc interesaţi de limitele şi de gafele ei şi care văd în Palin vehiculul ideal pentru propriile lor ambiţii şi o femeie care are acea calitate unică pe care niciun alt politician nu o poate învăţa sau obţine: puterea starului.

În al treilea rând, valul de furie generat după eventuala înfrângere a republicanilor va fi îndreptat, în mare măsură, spre “establishmentul” de la Washington, care s-a aliniat de partea lui Obama. Palin va fi receptacolul perfect pentru această furie, ea fiind cauza pentru care atâţia conservatori de elită s-au îndepărtat de McCain.

Problema majoră va fi cu vizibilitatea. Alaska e departe şi complicat să păstrezi imaginea lui Sarah Palin în memoria oamenilor, în special a mass-mediei, a think-tankerelor şi a donatorilor de care vor avea nevoie în viitoarea campanie. Rămâne de văzut ce va face. Oricum, ceva îmi spune că Sarah Palin nu este pregătită încă să devină o notiţă în subsolul paginilor de istorie. Nu şi-a spus ultimul cuvânt, cu siguranţă.

„The Guardian”, 23 octombrie 2008