Săracul oraş bogat

Otopeniul, localitatea unde, teoretic, fiecărui locuitor îi revine de la buget spectaculoasa sumă de peste 4.000 de lei, se distinge cu greu de satele uitate din vârful munţilor Primul oraş

Otopeniul, localitatea unde, teoretic, fiecărui locuitor îi revine de la buget spectaculoasa sumă de peste 4.000 de lei, se distinge cu greu de satele uitate din vârful munţilor

Primul oraş pe care îl văd turiştii care aterizează pe Aeroportul "Henri Coandă", înainte de a intra în Bucureşti, suferă de aceleaşi bube administrative ca şi celelalte localităţi din judeţul Ilfov. Lustruit în centru şi de-a lungul DN1, Otopeniul este "scăldat" în noroaie şi lipsit în mare parte de utilităţi. Oamenii se plâng că, în loc să aibă apă şi canalizare, au stadion de sute de mii de euro. Anul acesta, bugetul oraşului Otopeni este de 46 milioane de lei.

Boomul financiar care a umplut vistieria Otopeniului s-a produs prima dată în anul 2000. Potrivit primarului Silviu Constantin Gheorghe, totul s-a datorat norocului de a fi în calea extinderii Capitalei către nord. Imediat, preţurile terenurilor au explodat, ajungând în prezent la aproximativ 600 de euro/mp, cu deschidere la DN1.

Când s-au trezit cu atâta bănet în primărie, reprezentanţii administraţiei locale probabil că s-au blocat şi s-au apucat să-i cheltuiască precum un câştigător la Loto. În Otopeni s-au ridicat un stadion de clasă, o sală de sport modernă, iar Centrul Cultural este în renovare pentru continuarea tradiţiei care a dus faima oraşului de lângă aeroport: concertele pompoase cu cele mai în vogă trupe de muzică.

Oamenii cer canalizare, edilul le dă fotbal

Locuitorii care au case la o stradă din centru spun însă că titulatura de "bogaţii Ilfovului" nu-i încălzeşte deloc, atâta vreme cât nu au canalizare şi drumuri asfaltate. "Noi avem nevoie de apă, că transpirăm destul, dar primarul spune că ne trebuie stadion şi echipă de fotbal", s-a plâns Georgeta Luchian, 51 de ani, contabil din Otopeni. Alţii, mai înstăriţi, care îşi construiesc vile în cartiere fără străzi asfaltate, nu se lasă în baza autorităţilor. "Aici vom fora un puţ şi deja e făcută instalaţia pentru fosă. Da, e mai greu cu asfaltul, mai ales când plouă, dar proprietarii au maşini bune, jeepuri", a spus şi Mihai Anghel, 27 de ani, zidar care lucra la una din casele din partea de est a oraşului.

Utilităţi în funcţie de locuitor

"La vile avem canalizare, e mai bine. Pe aici în zona asta, vai de oamenii ăştia. Apa se duce în canal şi de la case, şi de la hotelul de mai încolo şi miroase de nu poţi sta afară. Nu cred că este voie, că apoi apa se duce în gârlele alea mari şi poluează", a spus Alexandra Pap, 64 de ani, pensionară. Aceeaşi diferenţă o vede şi Andrei Anghelache, 37 de ani, agent comercial: "Zona centrală este lustruită. Numai cu parfum cred că nu se dă pe acolo. Se mătură, se pun flori, dar în rest, pe străzile Belgrad, Caragiale lucrurile stau altfel, suntem ca la ţară. Se dezvoltă foarte mult partea spre Pipera-Tunari, se construiesc vile, vin oameni cu bani. Poate aşa o să avem şi noi de toate". Tot asta speră şi locuitorii din partea vestică a oraşului. "Curentul este încă în durerile facerii, dar s-au mutat aici Pepe şi alte VIP-uri cu influenţă, aşa că sunt sigură că se va face", a spus şi Georgeta Luchian.

Cinci ani de şantier

Edilul Otopeniului, Silviu Constantin Gheorghe, spune că în următorii ani se va rezolva atât problema canalizării şi a apei, cât şi a străzilor neasfaltate. "Dezvoltarea oraşului a fost mult mai rapidă decât am apucat noi să investim, însă vom relansa zona", a explicat primarul. El a adăugat că, deşi bugetul local este mare, "lucrările la infrastructură nu pot fi făcute doar din fondurile proprii". Promisiunea edilului Gheorghe: de la toamnă, oraşul se va transforma într-un imens şantier, pentru că vor fi demarate lucrările la infrastructură, care vor dura cinci ani.