Săptămâna Patimilor, în Oltenia de sub ape

Clopotele bisericii au bătut minute în şir. Oamenii au început să strângă lucrurile şi să le mute pe la rude. "Toată noaptea am stat de veghe, să nu vină apa peste noi. Ne aşteptăm la ce

Clopotele bisericii au bătut minute în şir. Oamenii au început să strângă lucrurile şi să le mute pe la rude. "Toată noaptea am stat de veghe, să nu vină apa peste noi. Ne aşteptăm la ce e mai rău. Trăim o adevărată Săptămână a Patimilor", a declarat, cu lacrimi în ochi, o bătrână. Între timp, peste 600 de jandarmi, militari şi localnici încercau să consolideze digul. "Să facem totul să salvăm digul", striga disperat prefectul judeţului, Nicolae Giugea.
Preventiv, edilii comunei au dispus închiderea cârciumilor din localitate, pentru ca oamenii să nu fie tentaţi să-şi verse necazul în băutură. Autorităţile au declarat că dacă stăvilarul va ceda, în afară de Bistreţ, alte şase localităţi riscă să fie inundate. Zece autobuze au fost pregătite să evacueze peste 10.000 de oameni. Stăvilarul de la Bistreţ funcţiona înainte de 1989. După, oamenii au furat ce s-a putut şi l-au distrus.

Au apărut samsarii de grâu
În comună au apărut şi bişniţarii. Auzind că Bistreţul e pe cale să fie evacuat, mai mulţi "afacerişti" încercau să dea lovitura. Ei mergeau din casă în casă şi le spuneau oamenilor că vor să le cumpere grâul cu 1.000 de lei kilogramul. Asta, în timp ce grâul se vinde cu 3.000-3.500 de lei kg. "Mai bine să-l ia apa, decât să-l vindem la samsari", a spus revoltat un localnic.

Noapte în corturi improvizate
Localitatea Rast era ieri pustie. Doar câţiva localnici se mai aflau în comună, refuzând să-şi părăsească locuinţele. Pe câmpurile de la ieşirea din Rast, peste 200 de oameni au încropit o tabără, refuzând să se ducă în adăposturile puse la dispoziţie de autorităţi. Ei şi-au petrecut noaptea în corturi improvizate. "Vom sta aici până se retrag apele. Atunci vom vedea încotro s-o apucăm. Am lăsat acasă peste 100 de păsări pe care cred că apa le-a omorât pe toate. Cum am venit, am ridicat un cort din cartoane şi pături, am pus nişte celofan deasupra. Să nu bată vântul prea tare, că ne lasă şi fără astea", a povestit Vasile Dudea. Printre cele 200 de persoane care au pierdut agoniseala de o viaţă se afla şi Ana Screciu, o femeie în vârstă de 62 de ani. Ea a reuşit să salveze câteva bunuri din calea apelor. "Mă gândesc că mi-am lăsat acasă pătulul plin de porumb şi grâu. Vroiam să le vând ca să îi dau fetii mele bani de facultate. E anul trei şi stă în cămin la Agronomie. Nu i-am spus nimic, să nu îi fac inimă rea", a povestit, printre lacrimi, Ana Screciu. Oamenii au primit mâncare şi apă de la armată.

4.000 de evacuţi, 26.000 de hectare de teren inundate
Bilanţul inundaţiilor produse ca urmare a deversării Dunării prin breşa creată în digul de la Catane este devastator. La Rast, 640 de gospodării au fost inundate, 115 case s-au prăbuşit, peste 3.700 de persoane evacuate. La Negoi, au fost inundate 155 de case, 255 de curţi şi gospodării şi 45 de fântâni, 400 de oameni fiind evacuaţi. Între localităţile Gighera-Bistreţ-Rast, pe câmpurile din zonă, s-a format o întindere de apă pe o distanţă de 30 de kilometri, fiind inundate peste 26.000 de hectare de teren.

Jandarmii păzesc sacii cu nisip la Brăila
Dunărea avea ieri, la Brăila, o cotă de 685 cm, previziunile pentru următoarele două zile fiind de creştere. Jandarmii brăileni care dublează digul din zona Vărsătura sunt nevoiţi să asigure şi paza sacilor cu nisip, care au început să fie o tentaţie pentru localnici. şi angajaţii Zonei Libere Brăila fac de pază, 24 de ore din 24, de frica hoţilor, care profită de situaţiile de calamitate. Unei staţii de carburanţi din Brăila i s-a recomandat golirea rezervoarelor "pentru evitarea unei catastrofe". În Insula Mare, un dig din zona localităţii Maraşu s-a înmuiat, motiv pentru care autorităţile se gândesc la varianta mutării unei părţi a populaţiei, dacă procesul de erodare continuă.

Mazăre asmute sinistraţii împotriva Sulfinei
Numărul sinistraţilor evacuaţi din localităţile dunărene ale judeţului Constanţa ajunsese ieri la 199, iar cel al gospodăriilor afectate la 206. În Constanţa, primarul Radu Mazăre a anunţat că nici faleza prăbuşită duminică noapte în zona Portului turistic Tomis şi nici casele în pericol nu vor fi consolidate cu banii municipalităţii. "Surparea va continua, e clar! Să-i mulţumească locatarii din zonă Sulfinei Barbu pentru această situaţie. Ei să-i ceară nota de plată!"

Hoţii fură folia de polietilenă de pe digul Galaţiului
Sacii cu nisip şi folia de polietilenă din digul de 7 kilometri ce protejează zonele joase ale Galaţiului le-au făcut hoţilor cu ochiul. Fără să le pese de consecinţele pe care le-ar putea avea gestul lor, au trecut la fapte, obligând autorităţile să întărească paza digului, la construcţia căruia au trudit, mai multe zile, o mie de soldaţi, jandarmi sau civili. "Unii au pus sacii, iar alţii i-au furat, aşa că am asigurat paza acolo cu Poliţia comunitară", ne-a declarat ieri Dumitru Nicolae, primarul din Galaţi. Cristina Stoian, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ne-a spus că poliţiştii comunitari au prins în flagrant paznicul unei firme din zona portului. Bărbatul, în vârstă de 48 de ani, încerca să fure o bucată din folia de polietilenă din digul de protecţie proaspăt ridicat.

Cizme de închiriat
Peste Dunăre, în localitatea tulceană I.C. Brătianu, mai mulţi localnici s-au gândit să profite de faptul că fluviul a inundat zona bacului ce leagă Tulcea de Galaţi. Pasagerii care nu doresc să se ude în apa adâncă de jumătate de metru, dintre bac şi şosea, pot închiria cizme de la localnici sau pot fi transportaţi, tot contra cost, cu căruţa.

Digurile se înmoaie, Dunărea scade
După o lună în care apele Dunării au crescut constant, ieri s-au înregistrat primele scăderi de debite pe fluviu. Bucuria s-ar putea să fie însă de scurtă durată. Digurile îmbibate de apă nu mai rezistă şi au început să cadă precum piesele de domino. Avertizările meteorologilor anunţă ploi torenţiale în aproape toată ţara. Acum, dilema autorităţilor nu este când se rup digurile, ci unde.Scăderea cu o sută sau două de metri cubi pe secundă a debitului nu este mult, spun hidrologii, dar, dacă această tendinţă s-ar putea menţine, în câteva zile forţa Dunării ar mai slăbi. Debitul la intrarea în ţară, pe secţiunea Baziaş era, ieri, de 15.500 de metri cubi pe secundă. În aval de Porţile de Fier, debitele au fost, de asemenea, în scădere. În schimb, între oraşele Turnu Măgurele şi Călăraşi, Dunărea a crescut, în timp ce pe sectorul Zimnicea-Giurgiu debitul s-a menţinut constant.

Deversarea controlată a avut efect pe braţul Borcea
Breşa făcută ieri la incinta agricolă Călăraşi-Răul se pare că a dat rezultate. Apa scursă de pe braţul Borcea a acoperit o mare parte a incintei, deşi, în unele locuri, unde terenul era mai înalt, apa încă nu a ajuns. Astfel, la Călăraşi, nivelul Dunării a scăzut cu aproape 10 centimetri. Scăderea s-ar putea accentua, pentru că va dura 4 zile până apa va cuprinde toată zona inundată controlat. Incinta va prelua peste trei sute de milioane de metri cubi de apă, efectul acestei operaţiuni ducând la reducerea debitului Dunării pe braţul Borcea cu cel puţin 600 de metri cubi pe secundă.

Vreme rea de Paşte
De astăzi până joi va ploua, a declarat Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Media precipitaţiilor va fi de 25 de litri pe metrul pătrat, dar în anumite zone se poate ajunge şi la 60 de litri pe metrul pătrat. "În contextul actual, nu trebuia să plouă", a spus Ion Sandu, care a precizat că vor cădea precipitaţii şi de joi încolo, dar în cantităţi mai mici şi pe arii mai restrânse. Vreme proastă va fi până a doua zi de Paşte, de marţi încolo existând speranţe ca timpul să se îmbunătăţească pentru o săptămână.