Şantierul din Centrul istoric falimentează negustorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lucrările la infrastructura zonei vechi a Capitalei din ultimele şase luni i-au alungat pe clienţii prăvăliilor şi cafenelelor. În plus, riveranii s-au săturat să tot circule prin zonă

Lucrările la infrastructura zonei vechi a Capitalei din ultimele şase luni i-au alungat pe clienţii prăvăliilor şi cafenelelor. În plus, riveranii s-au săturat să tot circule prin zonă pe podeţe improvizate şi să înghită praful răscolit de arheologii care caută vestigii în siturile descoperite recent sub Centrul istoric.

Închisă de mai bine de trei ani, zona istorică a Bucureştiului este acum un vast şantier arheologic. Oamenii care locuiesc sau au locul de muncă în perimetrul lucrărilor nu mai vor decât "să se termine odată cu săpăturile". La rândul lor, autorităţile se laudă cu o veste mare: "Până în septembrie terminăm două străzi!". Până la finalizarea lucrărilor de pe cele 15 străzi, stabilită în primăvara lui 2008, Centrul istoric poate fi traversat numai la picior, pe poduri improvizate din bârne de lemn.

Cum intri pe Lipscani, dinspre Calea Victoriei, intri pe nişte podeţe amplasate pe lângă zidurile clădirilor. În mijlocul străzii, mai multe gropi, marcaje şi ruinele unor vechi construcţii. Arheologii şterg cu grijă obiectele găsite şi îndepărtează cu pensula praful de pe grinzile din lemn afumate de incendiul de la 1847. Pe lângă ei îşi fac loc cetăţenii Capitalei care tranzitează la pas Centrul istoric.

"Până nu creezi deranj, nu ai bucurii"

"Uite ce gropi sunt! Şi ce praf! Trec zilnic şi nu mai înţeleg nimic din ce se întâmplă aici", spune Cristina, asistent social care lucrează pe Lipscani. Oamenii spun că podurile din lemn sunt incomode şi abia au loc să treacă două persoane în acelaşi timp. Primarul general, Adriean Videanu, îi consolează însă cu vorbe de duh. "Până nu creezi deranj, nu ai bucurii", explică Videanu.

Negustorii din zona şantierului sunt însă cei mai nemulţumiţi, pentru că riscă să-şi piardă afacerile din cauza accesului greoi de pe străzile Centrului istoric. "De cel puţin două luni nu a mai intrat un client direct din stradă. Norocul nostru este că avem pagină pe internet şi ne mai ştie lumea", spune vânzătoarea unui magazin de rochii de mireasă de pe Strada Smârdan.

Peste drum se află o prăvălie de metalo-casnice, care duce lipsă de muşterii. "Deschide pe la ora opt, iar la două, cel târziu trei după-amiaza închide. Nu mai suntem decât noi, chiriaşii din casele astea", spune Maftei, un locuitor de pe strada Smârdan. "Foarte puţină lume mai vine, de când s-a închis strada a devenit din ce în ce mai greu. Clienţii care au posibilităţi materiale nici nu vor să vină în ţigănia asta", s-a plâns şi Viorica Drăghici, galerist la Hanul Tei. Strada Franceză este şi ea pustie. Rar mai trece câte cineva. Cea mai animată este strada Lipscani, însă cu muncitori şi arheologi.

Han de la 1708, conservat "în vitrină"

Săpăturile de pe Lipscani au scos la iveală mai multe hanuri din perioada medievală. Primul este Hanul Zlătari chiar din capătul Lipscanilor.

"Este o faţadă de vreo 25 de metri. Se observă şi vreo şase camere. Merită pusă în valoare", spune directorul secţiei de Arheologie a Muzeului de Istorie al Bucureştiului, Gheorghe Adameşteanu-Mănucu. În prezent, arhitecţii caută o soluţie ca acest monument de sub strada Lipscani să poată fi văzut şi după ce lucrările se termină. Videanu confirmă şi spune că ruinele vor fi acoperite cu un pavaj transparent, care să pună în valoare Hanul Zlătari, construit în 1708. "Va fi un sistem cu lumini şi instalaţii pentru menţinerea umidităţii", spune edilul-şef.

Tot pe Lipscani, în dreptul Băncii Naţionale, lucrările arheologice au prioritate faţă de cele edilitare. Aici au ieşit la iveală ruinele Hanului Greci. Pentru că acesta a fost construit peste un vechi cimitir, muncitorii şi arheologii au găsit câteva morminte ai locuitorilor mahalalei, din perioada secolului al XVII-lea. Chiar sub trotuarul din apropierea BNR s-a descoperit şi Hanul Şerban Vodă, cel mai mare din zonă, însă cercetarea lui va începe după ce se termină lucrările de reparaţii la Banca Naţională, spun arheologii.

Şantier, cel puţin până la primăvară

Potrivit primarului general, lucrările din Centrul istoric au o întârziere de doar nouă zile. "Am avut nişte probleme cu Comisia Naţională a Monumentelor de la Ministerul Culturii. Ei întârziau să ne dea avizele, firma care lucrează aştepta ca istoricii să primească avizele pentru deschiderea şantierelor arheologice", explică Videanu. Oamenii din zona Smârdan au altă opinie.

" De patru luni stăm cu strada săpată. După ora 11.00 îi vezi tolăniţi pe jos au sprijiniţi în lopeţi", spune Mioara Grosu, care locuieşte în apropierea Teatrului de Comedie. Reprezentanţii constructorilor sunt optimişti şi spun că până în septembrie, când vor fi organizate "Zilele Bucureştiului", vor fi gata străzile Smârdan şi Lipscani, de la Banca Naţională până în Calea Victoriei. Până la primăvară, trebuie terminate lucrările edilitare pe toate străzile din perimetrul cuprins între Calea Victoriei, Splaiul Dâmboviţei, Bulevardul Coposu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite