Şantierul din Capitală nu rezolvă haosul din trafic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peter Bishop crede că Bucureştiul are nevoie de un management bun al transportului în comun Lucrările de pe străzile Capitalei prelungesc, în opinia lui Peter Bishop, chinurile

Peter Bishop crede că Bucureştiul are nevoie de un management bun al transportului în comun

Lucrările de pe străzile Capitalei prelungesc, în opinia lui Peter Bishop, chinurile şoferilor, deoarece "cu cât lărgeşti drumurile, cu atât creşte şi numărul de maşini". Invitat de către British Council la celebrarea a doi ani de proiect pe tema regenerării urbane şi culturale în cartierele Rahova şi Uranus, arhitectul din capitala Marii Britanii mai spune că bucureştenii pot învăţa din experienţele britanicilor să evite drumul alunecos al unei dezvoltări doar pe structura: "să găsim un loc pentru maşini".

- Care este diferenţa esenţială dintre problemele Bucureştiului şi cele ale Londrei?
- Principala problemă cred că ţine de ambiţie. Sunt multe proiecte care nu sunt centrate pe cultura, istoria şi nevoile bucureştenilor. Ceea ce face ca un proiect ca acesta ("Va urma", n.r.) să fie unul foarte interesant, pentru că oamenii cred că pot să contribuie pentru ca oraşul să se schimbe. Nu cred că aveţi încă o infrastructură matură pentru o dezbatere politică, iar oamenii nu au încredere că vor fi ascultaţi. În Marea Britanie, vocea guvernului se întâlneşte cu vocea poporului. Aşa ar trebui să se întâmple şi aici, pentru că aşa se dezvoltă partea creativă.

- Cum putem rezolva criza traficului rutier?
- Străzile din Londra au fost făcute în timpuri medievale, ca şi în Bucureşti. Nu au fost proiectate pentru maşini. În urmă cu 40 de ani am încercat să facem schimbări, să lărgim străzile. Dar acest lucru nu a făcut decât să aducă mult mai multe maşini. Soluţia trebuie să fie o formă de transport public în masă, pentru că altfel vă veţi transforma oraşul într-un manunchi de autostrăzi, şi asta ar fi un dezastru. Totuşi, este nedrept să credem că Bucureştiul ar putea să facă acest lucru dintr-odată. Poate că aveţi nevoie ca oamenii să se supere, pentru ca dezbaterile cu cetăţenii să treacă la un alt nivel. Ceea ce am reuşit să facem în Londra este începutul unui dialog foarte bun între oameni şi administraţia locală. Cred că am reuşit să-i facem să înţeleagă, acum sunt mai bine informaţi şi mai fericiţi, ceea ce face procesul de dezvoltare al unui oraş mult mai uşor.

- Care este cel mai mare dezavantaj al capitalei noastre?
- Cred că dezbaterea referitoare la dezvoltarea Bucureştiului se limitează la a găsi loc pentru maşini. Nu construcţia de străzi este soluţia. Am fost la Cairo în urmă cu mulţi ani şi acolo problema cea mai mare era traficul. Am fost şi acum şase luni şi, când am ieşit din aeroport, m-am înecat. S-au construit multe străzi, pasaje şi tot au o problemă cu traficul. Cred însă că Bucureştiul va şti să aplice ceea ce alţii au experimentat. Un alt dezavantaj este lipsa investiţiilor în transportul public. În Londra, ca să mergi în centrul oraşului cu maşina te costă 16 euro. Ca să o şi parchezi, te mai costă 10 euro pe oră. Dar înainte de a se institui această taxă, s-a investit destul de mult în transportul public. Şi banii din taxa aceasta, tot în transportul public sunt investiţi.

- Peisajul urban al Bucureştiului este din ce în ce mai diversificat. Cum poţi să atragi investitori şi în acelaşi timp să le pui condiţii de construire?
- Aceasta este partea sistemului pe care trebuie să o schimbaţi. Nu poţi să faci pe cineva să construiască ceva, dar poţi controla ca ceea ce ridică să se facă cu cap şi bine. Cred că adevărata lecţie pentru investitorii din Bucureşti este ca, odată ce ţi-ai investit banii într-un loc, să controlezi şi ceea ce se întâmplă în împrejurimi. Investiţiile valoroase devin mai puţin valoroase dacă în jur locul se dezvoltă haotic. Şi dacă nu putem face străzi şi spaţii confortabile şi un Bucureşti frumos, oameni nu vor veni să trăiască şi să muncească în Bucureşti. Prin urmare, investiţiile internaţionale se vor duce în altă parte.

- Cât de important mai este spaţiul public, spaţiul verde, pentru un oraş în continuă dezvoltare?
- Este esenţial. Aveţi o moştenire extraordinară: bulevarde şi copaci, parcuri. Investitorii privaţi nu vă vor oferi parcuri, ci vor mânca parcurile. Noi avem o regulă absolută în planificările britanice: nu poţi construi în spaţiile publice, în parcuri. Tot timpul găseşti un motiv bun şi încet, încet poţi pierde toate aceste spaţii. Un lucru interesant pentru mine este că şi în Bucureşti, şi în Londra oamenii de acum o sută de ani ştiau care este importanţa spaţiului public şi asta trebuie să redescoperim şi noi.

Proiectul "Va urma", în Rahova şi Uranus

Proiectul socio-cultural de regenerare urbană şi culturală "Va urma" a debutat în 2005. Volumul cu acelaşi nume, lansat în urmă cu o săptămână, include acţiunile de până acum ale participanţilor la proiect. Următorul pas al programului iniţiat de British Council şi DCC Communication a fost "lansarea" tramvaiului 32, care timp de şase luni va purta inscripţia "Codename: RaHOva", invitând locuitorii cartierului din sectorul 5 să se implice în dezvoltarea cartierului. Tot în cadrul acestui proiect, peliculele de la Festivalul Filmului European vor putea fi văzute într-un cinematograf în aer liber, care va fi inaugurat pe 3 mai în cartierul Rahova din Capitală.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite