Salvările întârziate au costat mii de vieţi

Lucrările de pe majoritatea străzilor Capitalei şi numărul mic de puncte de plecare pentru ambulanţe au împiedicat salvarea de la moarte a 2.300 de pacienţi Salvarea ajunge la pacient,

Lucrările de pe majoritatea străzilor Capitalei şi numărul mic de puncte de plecare pentru ambulanţe au împiedicat salvarea de la moarte a 2.300 de pacienţi

Salvarea ajunge la pacient, în funcţie de gradul de urgenţă, chiar şi la şapte ore de la solicitare. Aceasta este concluzia unui raport prezentat ieri Prefecturii Municipiului Bucureşti de către conducerea Staţiei de Ambulanţă din Capitală. "Pentru urgenţele majore, timpul mediu de prezentare la caz este de 35 de minute. Pentru urgenţele de gradul doi stăm şi mai rău, timpul mediu fiind de 2 ore şi 47 de minute", a declarat subprefectul Capitalei, Cătălin Deaconescu.

Subprefectul Capitalei spune că această situaţie există din cauza numărului mic de puncte de plecare pentru ambulanţe, dar şi din cauza numărului mare de lucrări care se execută începând de anul trecut pe străzile din Bucureşti. Deaconescu crede că firmele care fac lucrări în Capitală nu îşi coordonează programele, astfel încât un oraş aglomerat cum este Bucureştiul să nu devină imposibil pentru desfăşurarea traficului.

2.300 de morţi din cauza întârzierilor

Directorul Staţiei de Salvare, Ovidiu Cismaru, se arată şi el îngrijorat de situaţie, pentru că sediul administrativ al instituţiei se află în centrul lucrărilor din zona Colentina, Moşilor, Polonă. În raportul serviciului de ambulanţă se mai precizează că numărul deceselor cauzate de întârzierea salvării este în creştere. Numai anul trecut au murit peste 2.300 de persoane, în intervalul în care s-a făcut apelul la dispeceratul ambulanţei şi până la sosirea maşinii. La 8% din cazuri, ambulanţa a ajuns la solicitare pentru urgenţele de gradul doi şi după şapte ore de la primirea apelului.

"Sunt cauze mai mult tehnice, decât medicale", afirmă directorul Staţiei de Ambulanţă din Capitală, Ovidiu Cismaru. El spune că aici intră atât problemele legate de starea infrastructurii (lucrări, străzi închise, schimbări de conducte), numărul insuficient de personal, numărul redus de puncte de plecare, dar şi de educaţia medicală precară pe care o au cei care cheamă ambulanţa. Tot Cismaru mai spune că, de la începutul lucrărilor la străzi, anul acesta au apărut şi cazuri noi de intervenţii. "Am fost chemaţi chiar în trafic. Li s-a făcut rău în maşină, la volan. Infarcturi sau insuficienţe respiratorii", mai spune Cismaru. El apreciază că s-au înregistrat chiar şi câte cinci astfel de cazuri pe săptămână în ultima perioadă.

Salvări la magazine şi pompieri

În prezent, ambulanţa are numai şase puncte de plecare în Capitală, câte unul în fiecare sector. Cele din sectoarele 4 şi 6 riscă să fie pierdute pentru că aparţin autorităţilor locale, iar terenurile şi imobilele ar putea fi transformate în grădiniţe. Subprefectul Cătălin Deaconescu spune că, pentru scăderea timpilor de intervenţie, o soluţie ar fi arondarea a cel puţin două maşini de salvare pe lângă detaşamentele de pompieri. "Pompierii stau puţin mai bine. Au 18 puncte de plecare în Capitală. Acoperă destul de bine zona centrală şi ar fi o soluţie pe termen scurt", explică Deaconescu. Subprefectul mai spune că o altă soluţie pentru mărirea numărului de puncte de intervenţie pentru ambulanţă este folosirea parcărilor din supermarketuri şi hipermarketuri, instituţii care au protocoale de colaborare cu Prefectura, în caz de situaţii de urgenţă. Deaconescu susţine că ar putea propune proprietarilor acestor magazine să ofere câte un loc de parcare pentru câte un echipaj de salvare.

Conducerea Prefecturii mai spune că a luat în calcul şi amenajarea unui nou loc de aterizare pentru echipajele serviciului SMURD. Este vorba de platoul din faţa Academiei Militare, unde se poate amenaja un punct de aterizare pentru elicopter. "În prezent e protocol numai cu stadionul Dinamo. Dar am avut şi aici surprize din cauza lucrărilor. Elicopterul a ajuns în 12 minute din ţară la Bucureşti, iar de pe stadion la Spitalul Floreasca, 500 de metri mai sus, ambulanţa a făcut opt minute", adaugă Deaconescu.

Edilul-şef al Bucureştiului, Adriean Videanu, vede ca un lucru obişnuit situaţia termenelor de răspundere a Salvării în Capitală. "Ambulanţa avea probleme cu întârzierile şi înainte de începerea lucrărilor la infrastructură. Recunosc că sunt probleme în trafic, însă atât Salvarea, cât şi poliţia au mijloace proprii de identificare a traseelor şi pot să se strecoare mai uşor", precizează primarul general. El a adăugat că "dacă domnii de la Salvare au un plan de măsuri pentru a rezolva această problemă, noi le stăm la dispoziţie şi căutăm soluţii".

Avertizări de caniculă

Veştile pentru bucureşteni nu sunt însă prea bune. Ne aşteaptă o vară foarte fierbine, cu lucrări edilitare, care le vor crea probleme cardiacilor. Direcţia de Sănătate Publică a început să trimită deja adrese serviciilor publice prin care le atenţionează să ia măsuri pentru a nu periclita starea de sănătate a populaţiei. "Am transmis o recomandare societăţilor de salubrizare să nu mai ude străzile după ora 10 dimineaţa. Aburul care se ridică de pe asfalt poate să-i afecteze pe cardiaci", spune directorul Direcţiei de Sănătate Publică din Capitală, Adrian Neacşu.

ApaNova ştie şi ea de problemele secetei, însă nu dă semne de îngrijorare. "Pe râurile Dâmboviţa şi Argeş, de unde luăm apa pentru tratare sunt destule rezerve de apă, aşa încât acestea ajung pentru o perioadă de un an", spune unul dintre directorii Regiei de Apă, Epsică Chiru.

Legea spune că Salvarea trebuie să ajungă în maximum opt minute

Legea 95 privind reforma în domeniul sănătăţii prevede ca, până 2011, ambulanţele să ajungă la urgenţă în opt minute în mediul urban şi în 11 minute în mediul rural. "Aceşti timpi nu pot fi respectaţi. Blocajele din trafic şi suspiciunile poliţiştilor fac ca ambulanţele să ajungă cu întârziere la destinaţie. În condiţiile actuale, unei ambulanţe îi ia peste 30 de minute să ajungă de la Spitalul Floreasca la Municipal", a adăugat Coordonatorul SMURD Bucureşti, dr. Bogdan Opriţă.