SUETA LA O CAFEA

Cel putin patru romani meritau Nobelul - crede prof. dr. Nicolae Marcu, specialist in Istoria Medicinei Comunitatea stiintifica din Romania este revoltata deoarece un american a luat Nobelul pentru

Cel putin patru romani meritau Nobelul
- crede prof. dr. Nicolae Marcu, specialist in Istoria Medicinei
Comunitatea stiintifica din Romania este revoltata deoarece un american a luat Nobelul pentru o descoperire pe care un roman o facuse si publicase cu doi ani mai devreme. In toiul scandalului, discutam cu prof. dr. Nicolae Marcu, specialist in Istoria Medicinei, despre gafele Comitetului Nobel.
- Comitetul Nobel si-a recunoscut vreodata greselile?
- Cred ca niciodata nu au recunoscut in mod oficial, dar in corespondenta pe care au avut-o in legatura cu unele omisiuni au procedat corect si elegant. Au dat raspunsuri satisfacatoare, in limitele eticii si deontologiei. Lui Paulescu, saracul, nu mai poate sa-i dea un raspuns, fiindca a murit de mult.
- Care este cea mai mare gafa a Comitetului?
- Cea mai mare gafa este acordarea Premiului Nobel pentru o falsa descoperire, care s-a dovedit a nu avea nici o legatura cu realitatea. In anul 1927, un cercetator de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a primit Premiul Nobel pentru descoperirea unui germen pe care el l-a numit Spiroptera Carcinoma, microbul care produce cancerul. Azi, aceasta bazaconie nu mai are nici o valoare, s-a dovedit total gresita. Nici chiar in acest caz nu i s-a retras premiul, nu s-a facut nici o corectare. Dar, prin evolutia stiintei, s-a dovedit falsul. Insa cercetatorul a fost de buna credinta, la fel si Comisia. Aceasta este formata din mari savanti si oameni cu probitate morala si profesionala incontestabila, care, din pacate, judeca in functie de informatiile pe care le au in momentul respectiv si orice carenta de informatie poate sa duca la alt rezultat. Si Suedia si Finlanda si Danemarca, la 3-4 ani, au mai primit cate un Premiu Nobel, pentru ca se simtea nevoia. Aproape toate greselile sunt legate de aceasta tendinta de a fi si un nordic printre premiati.
- Membrii Comitetului au un salariu, un aparat tehnic, o echipa?
- Ei sunt profesori la Institutul Carolinska, la Universitatea din Stockholm. Greselile apar din cauza mecanismului, a propunerilor care le vin etc. Necazul e al popoarelor, hai sa le zicem, mai sarace. Acestea ar trebui sa-si impuna propriile descoperiri, prin metode puternic sustinute si material, si profesional de intreaga scoala medicala din tara respectiva.
- Care ar fi primul roman care a meritat Premiul Nobel?
- Fara indoiala este Victor Babes, care are descoperiri extraordinare in toate domeniile bacteriologiei si imunologiei. Premiul Nobel s-a decernat incepand din anul 1901. El traia inca si ar fi putut sa primeasca premiul pentru doua descoperiri. O data pentru cercetarile in domeniul serului terapeutic antidifteric. Lucrarile lui sunt anterioare celor ale lui Behring, care a primit premiul pentru descoperirile in privinta difteriei. Justificarea comisiei Nobel era aceea ca Behring si colaboratorul sau au preparat un ser pe care l-au pus in vanzare si in practica. In schimb, Babes este cel care a descoperit principiul prepararii serului si vaccinului. Cel de-al doilea aspect legat de activitatea lui Victor Babes este descoperirea si folosirea pentru prima data a cuvantului "antigen". Atunci cand s-a dat Premiul Nobel pentru descoperirea imunologiei, ar fi trebuit asociat si Victor Babes.
- Nu era cunoscut?
- N-a fost vorba ca nu era cunoscut. In vremea sa de glorie, lucrarile sale apareau in limba franceza si in limba germana. Din pacate, singura lui razbunare, partiala, este legata de descoperirea antibioticelor, pe care nu le-a putut prepara din cauza lipsurilor tehnologice din 1885. In 1945, cand s-a acordat Premiul Nobel pentru medicina, Howard Florey de la Oxford, care a purificat penilicina, a recunoscut ca ideea nu este a lui, ci a lui Babes.
- Cine il sapa pe Babes la acea vreme?
- Nu in Romania a fost competitia, ci pe plan mondial. Un celebru cercetator german spunea la un moment dat ca daca cineva crede ca a descoprit o bacterie noua sa se uite inainte in lucrarile lui Babes. Ce-i drept, Victor Babes a descoperit 50 de bacterii noi. Nu mai exista alt bacteriolog care sa fi avut asemenea realizari.
- In cazul lui Paulescu, cum a fost?
- E si vina noastra, dar si a lui Paulescu. El a fost un om izolat, care nu a convins lumea stiintifica romaneasca. Elevii sai nu au fost in stare sa se lupte pentru descoperirile lui Paulescu. El a fost si antisemit, dar nu din ura de rasa, ci din considerente mistico-religioase. Avea un sistem de prejudecati care i-au adus mult rau. Era un tip mai bizar, care nu avea legaturi cu femeile, dar nu s-a dovedit nici ca ar fi avut relatii cu barbati. Am studiat arhiva Facultatii de Medicina. Aici am gasit o corespondenta intre Paulescu, seful catedrei de fiziologie, si decanul Facultatii de Medicina. Se limiteaza la ceva bizar... din noiembrie pana in martie, protesteaza ca nu s-au adus lemne si e frig in laborator, amenintand ca nu va mai veni la munca. Asta se intampla 5-6 ani la rand. E o ciudatenie ca totusi venea la serviciu si lucra. Probabil, intr-o luna friguroasa a descoperit insulina, sau pancreina, cum a botezat-o el. Cand nu i s-a dat premiul, nu a protestat nimeni. A fost si nesansa lui si a genului romanesc de activitate stiintifica. Nimeni nu l-a sustinut. Ii trebuiau fonduri pentru patentarea pancreinei. Daca l-ar fi imprumutat vreun industrias, se umplea de bani.
- Cum a reusit Palade?
- Palade a beneficiat de o tehnologie inalta si de o organizare riguroasa a cercetarii stiintifice care nu exista in Europa si cu atat mai putin in Romania. El a beneficiat de genul american, pragmatic si precis, de organizare, care isi stie foarte bine obiectivul.
- L-au furat pe Benga?
- Romanul are lucrari anterioare pe aceeasi tema. A fost primul. Noi n-am reusit sa ne impunem pentru ca am incercat sa dramatizam lucrurile, sa-i prezentam pe ceilalti ca pe un grup de oameni care stau cu ochii pe noi si asteapta sa ne fure o inventie. Nu este asa. Si ei sunt cercetatori seriosi si au muncit. Totusi, sunt deja 3-4 greseli. Si in cazul unei tari ca Romania care are doar 10 sanse intr-o istorie de 100 de ani... Au fost greseli si pentru alte tari, dar nu atat de flagrante ca in cazul nostru. Alte tari nici nu au sarit asa cum iesim noi acum, sa ne revendicam premiile pierdute. Este normal sa luptam pentru prioritatile noastre, insa nu in mod subiectiv, fara sa dramatizam, convingand prin argumente stiintifice, printr-o analiza stiintifica.
- Daca lista propunerilor ar fi publica?
- Intr-adevar, Comisia Nobel ar trebui asistata de un grup de profesionisti in domeniul istoriei stiintei, eticii biomedicale, care sa functioneze ca un grup tehnic, in sprijinul judecarii obiective.
- Peste ani, elevii vor citi despre descoperirea lui Benga sau a lui Agre?
- Cred ca istoria va consemna ca a existat un cercetator roman care, cu doi ani inainte, a facut aceeasi descoperire, dar care nu a intrat in discutie atunci cand s-a acordat Premiul Nobel. Premiul Nobel nu se da pentru idei si pentru teorii, ci pentru descoperiri concrete. Este un premiu prestigios, dar nu se da pentru toti savantii din lume. Daca este sa mai amintim pe cineva, a fost si Gheorghe Marinescu, care ar fi putut primi premiul pentru descoperirea placilor senile, leziune specifica in Alzheimer. Apoi, ar mai fi putut sa primeasca premiul Nobel si Ion Cantacuzino, care a descoperit imunitatea la nevertebrate, un tip nou, diferit de celelalte. Nu a primit acest premiu Barnard, chirurgul care a realizat primul transplant de inima. In 1971, dupa aceasta premiera, a luat premiu unul pentru lucrari dedicate hormonilor.