SUETA LA O CAFEA

Vinul de buturuga contine substante cancerigene - avertizeaza Aurelia Visinescu, oenolog Are 34 de ani si meseria ei este vinul. Aurelia Visinescu a mers la Horticultura, pentru ca ii placeau

Vinul de buturuga contine substante cancerigene
- avertizeaza Aurelia Visinescu, oenolog
Are 34 de ani si meseria ei este vinul. Aurelia Visinescu a mers la Horticultura, pentru ca ii placeau florile, dar pe parcurs si-a schimbat optiunea si a ajuns oenolog. A lucrat mai intai la Vinexport, cu stagii in Africa de Sud si in Australia; acum este director de productie la unul din marii producatori interni. La noi, a fost primul vinificator care si-a pus semnatura pe etichetele de vin Prahova Valley, in semn de garant al calitatii. "Autograful", usor oblic, atrage atentia: Aurelia primeste mesaje din intreaga lume, de la necunoscuti care tin sa-i spuna ca le-a placut vinul "crescut" de ea.
- Cat sambure de adevar exista in legenda ca Burebista a dat foc la vie ca sa starpeasca excesele bahice?
- Eu stiam ca a pus foc fiindca vinul era asa de bun, ca toti cotropitorii veneau incoace dupa el.
- Ce inseamna vinificator?
- Vinificatorul e un fel de guru - ca tot e termenul asta in actualitate, e facatorul de vinuri. E profesionistul care are viziunea de ansamblu, pornind de la ciorchinii din vie pana cand se pune sticla pe raft. E multa munca, include tot ce e legat de partea de management, dar e si cupajare, deci foarte multa creatie...
- Cupajarea insemnand...?
- Cand "amestec" doua variante din acelasi vin, trebuie sa-mi iasa ceva mai bun. Sa luam, de exemplu, vinul pe care-l maturez in baric: dupa 12 luni, extrage foarte mult din esenta lemnului. Asa ca ii adaug vin fructuos, proaspat, care, in combinatie cu compexitatea si vanilia din butoi, sa dea rezultatul perfect: nici amar, nici acid, nici astringent, nici subtire, nici decolorat... Un oenolog trebuie sa aiba curajul sa experimenteze. Se ajunge la rafinamente greu de inchipuit. In Australia, pentru o anumita eticheta, butoiul este tinut nu cu cepul in sus, cum e normal, ci cu el la 45 de grade. Lemnul baricului e important: ce tip de lemn, din ce tara, din ce padure, daca e sau nu prajit, cat de prajit... Bineinteles, conteaza si utilajele, complexitatea tehnologiei de care dispune un producator.
- Ce i-ati spune unui consumator care nu are habar despre vinul romanesc?
- Ca avem conditii extraordinare pentru un vin de calitate, sa-i multumim lui Dumnezeu. Intre noi fie vorba, suntem atat de norocosi si habar n-avem ca vinul romanesc a facut progrese.
- Exista o moda in vinuri?
- Sigur. Acum, spre exemplu, se cauta foarte mult vinuri rosii care nu sunt invechite, ci proaspete. Asta este o provocare pentru oenolog: vinul trebuie sa fie fructuos, tanar, dar si moale in acelasi timp, adica fara continut mare de tanin. Cand vorbim de moda, vorbim de optiuni ale majoritatii. Fiindca intotdeauna vor exista segmentele "traditionaliste" de consumatori, cu optiuni clare.
- Care sunt tarile care dau moda in vin? Noi ar trebui sa urmam ceea ce este la moda?
- Ar trebui sa urmarim de ce au altii succes. Sunt tari care cresc, si tari care scad. Printre acestea din urma se numara si Franta: exportul de vinuri frantuzesti este in scadere. Vin puternic din urma Chile, Africa de Sud, Australia, California. Consumatorii vor mereu sa incerce altceva.
- Revenind la traditie, romanul ce este: bautor de vin, sau de tuica?
- Categoric, bautor de vin. E adevarat ca in ultima vreme a devenit mai mult bautor de bere, fiindca e mai ieftin. O revenire la normalitate ar fi ca romanul sa-si permita sa treaca iar la vin.
- Care ar fi radiografia pietei romanesti de vin?
- Cand firma la care lucrez a iesit pentru prima oara pe piata, a incercat sa atraga clientii cu vinuri ieftine, fara pretentii. A fost un esec. Romanul cauta ceva deosebit, si pentru asta e dispus sa plateasca un pret peste medie. Sunt oameni care stiu ce vor, care stiu sa citeasca o eticheta; sunt, bineinteles, si cei care cumpara o sticla doar pentru ca e scumpa. Pana la urma, am reusit sa cucerim prin calitate si prin fidelizarea consumatorului.
- Ce vin i-ati recomanda romanului pe masa, de Paste?
- I-as sugera sa iasa putin din obisnuinta, sa incerce altceva, sa experimenteze. La noi preferinta merge inca spre vinurile dulci, desi dulceata acopera anumite defecte. Zaharul rezidual nici nu e foarte sanatos, reprezinta un mediu prielnic pentru microorganisme, de asta producatorul trebuie sa introduca mai multi conservanti. Rezultatul: dureri de cap si mahmureala. Iarasi, romanul prefera vinul alb celui rosu, desi sunt recunoscute efectele terapeutice ale acestuia din urma. Vinul rosu necesita mai putin conservanti decat cel alb, si contine in mod natural flavonoide, antioxidanti. Alaturi de cozonac si oua, cel mai bine ar da, zic eu, o Feteasca Neagra. E un soi romanesc extraordinar de apreciat - in viitor, ar putea fi cartea de vizita pentru Romania.
- Pe vremea lui Ceausescu, aveam faima mai mare ca tara producatoare de vinuri?
- Nu. Exportul era mai mare, intr-adevar, dar calitatea palea in favoarea cantitatii. 90 la suta se exporta in tarile foste comuniste. In ultimii ani, Romania a facut foarte mari progrese in domeniul vinului rosu, in special. Mai avem multe de facut, mai ales pe partea reconstituirilor si replantarilor de vie, atat de neglijata timp de zeci de ani. Curios e ca perioada comunista a avut si latura ei benefica: in obsesia lui de a se cultiva orice palma de pamant la ses, Ceausescu a impins via pe dealuri.
- Ce e cu soiurile hibride, de care trebuie sa scapam ca viitoare tara UE?
- Vita nobila nu mai creste la noi, pe radacini proprii, din secolul al XIX-lea, cand a dat filoxera - a fost altoita pe radacini de vita americana, mai rezistenta la boli. Hibrizii sunt incrucisari de vita americana si dau un vin de calitate inferioara. Asa-numitul vin de buturuga a fost intotdeauna interzis spre comercializare. Hibrizii se pare ca ar contine niste substante cancerigene. In orice caz, interzicerea lor este si o modalitate de a controla mai usor standardele de calitate ale vinului.
- Cum stam, din punct de vedere al imaginii?
- Deocamdata, Ungaria, Bulgaria au o imagine mai buna. Au produse mai bine promovate, de calitate superioara. Bulgaria e de departe concurentul nostru principal, sunt cu cel putin 5 ani inaintea noastra. In multe tari, vinul romanesc e inca perceput ca ieftin si prost, pentru ca asta am exportat de ani de zile.
- Ce ar fi de facut, din punct de vedere al imaginii?
- E necesar un efort comun al producatorilor care se respecta, dar ar prinde bine si sprijinul statului.
- Credeti ca imaginea vinului si imaginea Romaniei se influenteaza reciproc?
- Deocamdata, mai mult imaginea Romaniei influenteaza imaginea vinului. S-a facut un studiu in Anglia: Romania inspira lipsa de igiena, de calitate... Sunt importante mai multe participari la targuri, la competitii, la degustari, dar cred ca si turismul ne-ar ajuta foarte mult. Pana la urma, tot schimbarile din interior se vad cel mai bine.
- Care ar fi pietele pe care le-ar putea cuceri mai usor vinurile noastre?
- Piata americana, de exemplu. S-a constatat ca putem intra mult mai usor pe rafturile consumatorilor de pe alte continente, acolo unde noi suntem perceputi ca reprezentanti ai Europei. Pentru americani, pentru asiatici - exportam si in Thailanda, si in Filipine - Romania este Europa. In ultimul timp, au devenit mari consumatoare de vin inclusiv tari care nu au nici o traditie in acest sens, Japonia de exemplu. Pentru noi, Japonia e insa mai greu de cucerit: acolo se prefera vinurile frantuzesti, e singura tara in care am vazut pe raft, la supermarket, vinuri de peste 200 de dolari sticla.
- In Europa, avem vreo sansa?
- In timp, ne vom impune si in Europa. Unele firme se gandesc deja la o strategie comuna de promovare a vinurilor est-europene. Nimic nu se intampla insa peste noapte.
- S-a spus ca vinul romanesc ar fi mai ieftin daca n-ar fi imbuteliat in sticle de import. De ce sticlele nu se pot fabrica la noi?
- Sticla s-ar putea fabrica la noi, numai ca avem o calitate execrabila. Iar preturile sunt incredibil de mari: o sticla Made in Romania costa mai mult ca una importata din Italia, cu transport inclus.
- Ce se poarta acum, dop de pluta sau dop de plastic?
- Parerile sunt impartite. Dopul de pluta va avea intotdeauna segmentul lui de fani. Si el are riscurile lui - 8 procente din vinul dopuit cu pluta poate sa capete un anumit gust neplacut. Ultima noutate sunt dopurile filetate, ca la bauturile spirtoase.
- Ce va doriti pe viitor, ca profesionist?
- Sper ca intr-o zi sa am propria mea vie si propria mea crama, unde sa ma ocup singura de la bob pana la sticla si sa scot ce e mai bun. In toata lumea exista mici producatori apreciati - pacat ca in Romania asta este inca un business costisitor care nu aduce profit imediat. Daca s-ar fi privatizat sectorul mai devreme, am fi fost departe.