Adevarul.ro

Sarmalele reci: "Asteptam cu nerabdare ziua in care tara n-o sa ne mai vrea prosti!" Trupa "Sarmalele Reci" este speciala, nonconformista si unica in muzica romaneasca. A luat fiinta pe 15

Sarmalele reci:
"Asteptam cu nerabdare ziua in care tara n-o sa ne mai vrea prosti!"
Trupa "Sarmalele Reci" este speciala, nonconformista si unica in muzica romaneasca. A luat fiinta pe 15 decembrie 1993 si in prezent este alcatuita din: Zoltan Andras (voce, clape, nascut la 22 martie 1968), Emil Viciu (chitara, nascut la 6 noiembrie 1964), Ionel Tanase zis si Tase Indianu' (baterie, nascut la 9 octombrie 1970), Andi Savastre (bass, nascut la 29 august 1970). Au inceput-o in forta, cu texte menite sa trezeasca constiinta colectiva si sa-i sperie pe politicienii necinstiti si fostii securisti: "Tara te vrea prost", "Nicu Ceausescu, presedinte!" (transformat ulterior in "Adrian Minune, presedinte!") sau "Blues-ul baiatului sarac" din care redam doua versuri "Mai stii cand tac-tu era-n ceceu/Si tu-ti parai colegii de liceu?". I-am intalnit pe toti patru sarmalisti intr-o zi infiorator de calda, la Preoteasa, unde au sustinut un concert. Cand am intrat, tocmai isi pregateau sculele. inainte de spectacol am reusit sa discutam prieteneste la o bere rece ca gheata si o cafea. Au raspuns intr-un glas la intrebari, deschisi, veseli si plini de optimism.
- Ce-au mai facut Sarmalele in ultima vreme?
- Zolly: Sarmelele au participat din plin la tot soiul de evenimente: multe concerte prin tara si in Capitala, in care au pus suflet, aparitii la diverse televiziuni, munca, efort, transpiratie, ca fara nu se poate. Sarmalele au avut si satisfactii.
- Am auzit ca vreti sa schimbati numele formatiei. E adevarat?
- Emil: Aiurea, asta ai bagat-o de la tine, e o soparla securistica! Cum sa schimbam numele cand el ne-a consacrat si ne-a purtat noroc? Nici gand.
- "Tara de vrea prost" mai e valabil si in ziua de azi?
- Zolly: Mai mult ca oricand se potriveste la situatiile comico-dramatice de acum. Cred ca la orice ora si in orice guvernare e valabila chestia asta. Asteptam insa cu nerabdare ziua in care tara n-o sa ne mai vrea prosti!
- A incercat cineva vreodata sa va cenzureze melodiile, sa va inchida gura sau sa va cumpere pentru campania electorala?
- Zolly: Singura cenzura care ni s-a aplicat a fost ca nu ne-au dat pe post. Nu putem sa spunem cine. Iar despre campania electorala, ce sa zic: au incercat de cateva ori sa ne cheme unii si altii, dar noi am refuzat. Suntem si vom ramane apolitici.
- Care dintre melodiile voastre va plac cel mai mult si le aveti la inima?
- Zolly: aaaa, pai sunt mai multe. Hai sa alegem cateva, cu toate ca e cam greu. "Rapirea din serai" reprezinta ceva de suflet pentru mine, pentru noi toti. E o melodie de pe albumul omonim, al treilea cronologic, aparut in 1999, un fel de geampara cu parfum oriental. Melodia constituie o ironie la adresa kitsch-ului suburban. Un alt hit al nostru pe care il iubim mult este "Sprit de vara". E un bun cantec de petrecere, dar si de ascultat in singuratate. Ne e draga extrem de mult si piesa "Telefonul nu mai suna".
- Ana, Tatiana, Violeta sunt personaje reale?
- Emil: Da, bineinteles! Cum altfel? Crezi ca noi mintim sau inventam ca unii ziaristi? Nooo! Totul e real.
- in tot acest timp v-ati facut prietene din randul fanelor?
- Zolly: Ha, ha! Sinceri sa fim, nu le-am numarat, dar daca am fi pastrat legatura cu toate cred ca am avea cu totii un harem gingas. Glumeam, nu trebuie sa ma crezi! Tase insa are cele mai multe fane si fanite. O colectie intreaga.
- V-ati certat vreodata intre voi?
- Tase: Ei, ca intre prieteni, ne mai ciondanim si noi, da' trece. Cine nu se cearta?
- Zolly: Da, mai ales cand intarzii tu la repetitie!
- Emil: Pardon! Noi nu ne certam, noi discutam in contradictoriu!
- Care dintre voi are cele mai multe fane?
- Emil: Cum spunea si Zolly, Tase e cel mai gagicar, noi, ceilalti, suntem niste papusele cuminti pe langa el.
- ...Si cel mai cuminte?
- Zolly, Emil, Tase in cor: Andi!
- Se poate trai din muzica in Romania? Cat de bine?
- Emil: Iata o intrebare buna! Noi zicem ca da, nu-i asa? Din muzica se traieste cel mai bine. Muzica te inalta, te repara, e o hrana excelenta a sufletului. Noi nu ne putem plange ca n-avem bani sau ca nu ne merge bine, multumim lui Dumnezeu suntem OK cu totii. Cat este... e suficient.
- Andi: Avem o soarta foarte fericita ca muzicieni si ca trupa de succes. Cea mai mare bucurie e atunci cand publicul canta alaturi de noi. il simti aproape de tine vibrand si dansand. E fantastic! Eu raman adesea uimit cand vad ca tinerii din sala de concert stiu pe de rost cuvintele tuturor pieselor noastre.
- Tase: Noi am ramas un grup viu, fertil, cu o imagine buna si populara intr-o vreme nesigura in care s-au facut si s-au desfacut zeci de trupe. Si asta spune multe. Important este ca noi ne simtim bine, facem ceea ce ne place, nu trebuie sa ne trezim cu noaptea in cap si cred ca asta este cel mai mare castig.
- Va place sa cantati pe la nunti?
Emil: Ooo, enorm. Ne face o deosebita placere, pentru ca nunta este un eveniment extrem de important in viata oricui. Daca suntem invitati, cantam si la botezuri, la petreceri, oriunde. Nu avem fite si nu facem nazuri. Punem tot sufletul: eu trag la chitara, Tase sparge tobele, Zolly raguseste, Andi rupe basul. Poti sa te bazezi pe noi! Cand te mariti, venim sa-ti cantam.
- Piesa "Telefonul nu mai suna" are la baza o poveste adevarata? Ati putea sa mi-o relatati, pe scurt?
- Emil: Hmm, daca ne intrebi pe fiecare in parte cred ca vom raspunde aproape la fel. Da, piesa are un miez de adevar in ea. Dar oare cine-n lume n-a iubit si n-a asteptat cu inima-n stomac sa sune telefonul si sa auda in receptor vocea cuiva drag? Ce, tu n-ai patit asta niciodata?
- Partenerele voastre va inteleg? Nu se supara daca lipsiti mai mult timp de acasa? Nu sunt geloase?
- Zolly: Ne inteleg, ce sa faca? Asta e meseria. Cred ca sunt putin geloase, cine n-ar fi? Ce, daca eram mecanici de locomotiva sau lucram in schimbul III trebuia sa-si faca probleme?
- Cum rezista "Sarmalele reci" vara, pe canicula?
- Emil: Cu aer conditionat, cu bere rece si un sprit de vara, ca-n cantec. Mai o baie la mare, la strand, un lac, o maslina. Ne racorim si noi cum putem.