SUA, chemate să apere Golful Persic de piraţi

Dacă sunniţii, şiiţii şi kurzii se înţeleg, Parlamentul de la Bagdad va vota acordul de prelungire a  staţionării trupelor coaliţiei internaţionale în Irak. Oficialii irakieni se tem că o eventuală retragere americană din zonă ar putea transforma Golful Persic într-un al doilea Golf Aden, celebru pentru atacurile piraţilor somalezi. 

Parlamentul de la Bagdad a decis să se reunească miercuri într-o şedinţă extraordinară pentru a supune la vot o înţelegere bilaterală cu Statele Unite, ce ar legaliza prezenţa trupelor americane  în Irak şi după 31 decembrie 2008. La această dată expiră o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care legalizează prezenţa militarilor americani în Irak.

Proiectul prevede totodată retragerea militarilor americani din Irak până la sfârşitul anului 2011, dată oricum ulterioară celei la care atât administraţia Bush, cât şi viitoarea administraţie Obama intenţionează să retragă trupele.

„Dacă cele trei entităţi (sunnită, şiită şi kurdă) reuşesc să ajungă la o poziţie comună privind acordul, şedinţa (Parlamentului) poate avea loc şi mai devreme”, a declarat Mahmoud Al-Mashhadani, preşedintele Legislativului de la Bagdad.

Kurzii vor să rezolve şi Kurdistanul

Deocamdată însă, există tensiuni majore între  minoritatea kurdă şi guvernul irakian. La rândul lor, deputaţii şiiţi şi cei suniţi par încă divizaţi în problema acordului. Cu toate acestea, analiştii mizează pe un vot în favoarea continuării prezenţei militare americane în Irak.

“Au fost comise greşeli în timpul negocierilor, care au fost desfăşurate fără transparenţă şi fără ca Parlamentul sau poporul să fie informaţi”, a declarat unul dintre liderii Alianţei Kurde, ce deţine 53 de deputaţi în Legislativ. “În calitate de kurd, cred că rezolvarea problemelor Kurdistanului este mai importantă decât acordul şi trebuie să ajungem un consens privind afacerile interne, pentru că unitatea poporului irakian va obliga Statele Unite să aplice acordul”, a explicat el.

Kurzii sunt deranjaţi de formarea unor miliţii tribale proguvernamentale, numite “comitete de susţinere”, ce au apărut la iniţiativa premierului Nuri al-Maliki. În tabăra şiită, care formează cel mai mare grup parlamentar, Alianţa Unificată Irakiană  (85 de deputaţi) şi-a exprimat acordul prin vocea lui Hadi al-Ameiri.

 “Nu este alegerea ideală, dar este cea mai bună alegere. Aceasta fixează un calendar pentru retragerea trupelor americane şi reglementează acţiunile coaliţiei”, a spus el.

În tabăra opusă se află partizanii liderului şiit radical, Moqtada Sadr. “Acordul a fost scris de mâna americanilor, iar Guvernul obligat să-l semneze”, a declarat unul dintre parlamentarii partidului radical. Pentru a fi adoptat, acordul trebuie aprobat de 138 de deputaţi din totalul de 275.

Salvaţi-ne de piraţi

Oficialii de la Bagdad se tem că dacă forţele navale ale coaliţiei internaţionale care acţionează în Irak se vor retrage precipitat, Golful Persic ar putea deveni un paradis pentru piraţi, aşa cum este Golful Aden, în care acţionează piraţii somalezi.

 “Forţele coaliţiei apără în prezent Golful, iar Marina noastră va primi primele sale nave abia în aprilie 2009. Dacă forţa internaţională se va retrage precipitat, Golful nostru va deveni la fel ca Golful Aden, unde au existat 95 de acte de piraterie”, a declarat ministrul irakian al Apărării, Abdelkader Jassem al-Obeidi, citat de AFP.

Obeidi se teme totodată că ţara sa ar putea deveni o ţintă a bombardamentelor lansate din statele vecine, cum ar fi Turcia sau Iran.”În prezent, Irakul este ţinta bombardamentelor lansate din exterior, dar există limite, deoarece coaliţia reprezintă o forţă de disuasiune”, a explicat el.

Oficialul se plânge şi de faptul că ţara continuă să fie “un câmp de luptă pentru diferite servicii de informaţii străine”. Jassem al-Obeidi consideră că trupele coaliţiei trebuie să se retragă abia în momentul în care forţele de securitate irakiene se vor putea opune cu succes serviciilor de informaţii externe. 

Provocare logistică

Retragerea trupelor americane din Irak până la sfârşitul anului 2011, în baza acordului negociat de Bagdad şi Washington, reprezintă o enormă provocare pe plan logistic, care ar putea deveni chiar o misiune imposibilă, dacă preşedintele ales Barack Obama decide accelerarea procesului, se arată într-o analiză AFP.

În afară de cei 150.000 de militari desfăşuraţi, zeci de mii de echipamente vor trebui aduse înapoi în Statele Unite în decurs de trei ani.  “Este ca o orchestră. Totul trebuie acordat, sincronizat”, a explicat generalul Charles Anderson, vicecomandantul Infanteriei din cadrul Cartierului general american, pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.