SUA vor "axă genetică" cu Bucureştiul

Autorităţile române nu ştiu dacă să fie de partea americanilor sau a europenilor în conflictul pe tema organismelor modificate genetic Marketing politico-economic ieri la Bucureşti.

Autorităţile române nu ştiu dacă să fie de partea americanilor sau a europenilor în conflictul pe tema organismelor modificate genetic

Marketing politico-economic ieri la Bucureşti. Americanii au înţeles că România, statul european cel mai interesat de producţia de soia, este un teren bun pentru a duce ofensiva anti-Bruxelles pe tema OMG-urilor.

"Europa nu permite cultivarea soiei modificate genetic pe teritoriul ei, dar permite importul şi consumul de soia. Astfel, agricultura europeană va continua să rămână în urma restului lumii, ca productivitate şi eficienţă". Cu accent tipic "de country", Curt Raasch, fost preşedinte al comitetului american al producătorilor de soia, fermier ("la a patra generaţie") în statul Iowa, vorbeşte în amfiteatrul din Biblioteca Academiei Române despre avantajele de a fi cultivator de plante modificate genetic (OMG).

Cultivă peste 800 de hectare cu porumb şi peste 400 ha cu soia şi toate soiurile sunt OMG, pentru că, "deşi costă mult mai mult decât cele convenţionale, dau cea mai mare rentabilitate.

Fără OMG trebuie să dai în fiecare an cantităţi mari de ierbicide şi insecticide, să faci lucrări de pregătirea solului -, deci ai costuri mari, inclusiv combustibil şi forţă de muncă. Şi, credeţi-mă, îmi pare rău că nu se inventează şi ceva tineri, pentru că tot mai greu găsim forţa de muncă".

Românii lucrează "cu diplomaţie"

Prezentarea fermierului din Iowa a fost o piesă importantă din campania de marketing lansată ieri chiar
de ambsadorul SUA la Bucureşti, Nicholas F. Taubman, pe tema OMG-urilor. "După 1 ianuarie 2007, UE a interzis OMG-urile, cu excepţia unor categorii (porumb - n.n.). Credem că această alegere nu este una bună şi vom aduce argumente pe care sperăm să le luaţi în considerare ca fiind rezonabile", spune ambasadorul.
Scenariul este bine pus la punct. Mai întâi decorul - Academia Română, forul ştiinţific care s-a dovedit favorabil temei în discuţie. Iar speakerii sunt atât din zona ştiinţifică, cât şi din cea de business, două zone care în America, mult mai mult decât în Europa, sunt strâns legate între ele.

Directorul programului Biotehnologii din cadrul Universităţii California a vorbit chiar despre un studiu al Bruxelles-ului potrivit căruia plantele produse prin biotehnologie sunt mai sigure decât alte metodele clasice. La partea de business, alături de fermierul Raasch a vorbit şi preşedintele asociaţiei producătorilor de furaje combinate din Spania plus fermieri români care au cultivat cu profit soia modificată genetic. Inclusiv ambasadorul Taubman a vorbit de experienţa producătorilor din statul natal, Virginia. Programul americanilor nu a cadrat cu precauţia "diplomatică" a autorităţilor de la Bucureşti.

Deşi neoficial are o poziţie favorabilă, Ministerul Agriculturii a transmis ieri o poziţie "politic corectă", care să nu supere Bruxelles-ul. Iar Ministerul Mediului nu şi-a prezentat deschis ca până acum poziţia anti-OMG. O dovadă că, aşa cum am mai arătat în ziarul "Adevărul", România nu are o politică clară în domeniul OMG-urilor, iar în final deciziile care ne privesc vor fi luate în altă parte.