"SRI a ajuns la judecatoarea Ciuca urmarind filiera mafiei italiene"

- Ati declarat, acum 10 zile, creand surpriza, ca Serviciul Roman de Informatii a avut-o in atentia sa pe judecatoarea mureseanca Andreea Ciuca si ca ati furnizat instantelor de judecata "suficient

- Ati declarat, acum 10 zile, creand surpriza, ca Serviciul Roman de Informatii a avut-o in atentia sa pe judecatoarea mureseanca Andreea Ciuca si ca ati furnizat instantelor de judecata "suficient material probator pentru a dovedi vinovatia persoanelor implicate in acest caz", care ar avea legaturi cu mafia italiana. Cui, mai exact, ati inaintat respectivele probe, in ce constau ele si de ce nu ati divulgat mai devreme lipsa de interes fata de aceste probe manifestata de instantele competente sa instrumenteze dosarele? - Nu trebuie interpretat ca Serviciul Roman de Informatii a creat o surpriza prin cele declarate. Am putut face public faptul ca am avut in atentie cazul respectiv doar in momentul in care s-a oficializat in cadrul investigatiilor de specialitate ale Parchetului National Anticoruptie si a masurilor pe care acesta le-a dispus in legatura cu persoana in cauza. In primul rand, actiunile noastre vizau cazul Orlandino si filiera italiana de spalare de bani si crima organizata, pe care-l instrumentam in colaborare cu serviciile italiene. Pe acest fir, am ajuns si la judecatoarea Ciuca. Au fost informate organele de urmarire penala competente a evalua natura infractionala a faptelor la care se refereau informatiile. Drumul de la o informatie, initial secreta, si pana la concretizarea ei intr-un mijloc de proba este, adeseori, lung si anevoios. Noi nu am afirmat, in acest caz, ca ar fi vorba despre lipsa de interes din partea cuiva. Procedurile penale se desfasoara dupa regulile lor, de catre autoritatile investite de lege. SRI furnizeaza, de regula, informatii privind fapte potential infractionale, a caror utilitate si valoare probatorie o apreciaza exclusiv organele de aplicare a legii. Daca ne-am hazarda sa acuzam puterea judecatoreasca de lipsa de interes, nu ati fi dumneavoastra cei dintai care ne-ati trage la raspundere pentru nesocotirea principiilor statului de drept si a separatiei puterilor? - Si atunci, care a fost rezultatul colaborarii SRI cu PNA, Parchetul CSJ, MI, Ministerul Justitiei? - Volumul informarilor transmise factorilor de decizie a fost, in anul 2002, cu aproape 4% mai mare decat in anul 2001. S-au transmis peste 12.000 de informari beneficiarilor legali. S-a evidentiat receptivitatea sporita a factorilor de decizie la informarile SRI, in baza carora au dispus masuri de verificare, prevenire sau, dupa caz, de sanctionare. Am avut actiuni comune cu alte institutii, care au vizat cunoasterea si documentarea unor fapte infractionale grave din sfera criminalitatii economico-financiare organizate, a contrabandei si evaziunii fiscale, de natura a leza siguranta nationala. Am avut actiuni comune si pe traficul de droguri si autoturisme de lux, de anihilare a unor filiere de falsificare de carduri. - Si totusi nu este pentru prima data cand afirmati ca "SRI a informat, dar nu s-a tinut cont". De ce, de fiecare data, ati iesit cu astfel de declaratii doar in ceasul al 13-lea, dupa ce cazul respectiv devenise deja scandal public? - Ati gasit in raspunsurile mele afirmatia citata? Un serviciu de informatii nu este o agentie de stiri. Spunem numai ceea ce se poate si cand se poate. Nu este problema noastra daca un caz sau altul genereaza un scandal public. Daca un asemenea scandal sensibilizeaza opinia publica, atunci este un lucru bun. Cetatenii au discernamantul necesar de a aprecia lucrurile in mod corect si-i judeca pe cei in cauza ca atare. Eu, ca director al Serviciului, nu sunt deasupra celor pe care am datoria legala sa-i informez. Decizia le apartine. Daca o decizie sau alta ar contraveni sigurantei nationale, puteti fi fara grija ca ciclul informativ se reia si in legatura cu imprejurarile sau cauzele care au determinat o astfel de decizie. - De ce socotiti insuficient si, in consecinta, ineficient pachetul anticoruptie si ce anume din competentele dumneavoastra va da dreptul sa faceti astfel de aprecieri? - Fiindca nu are reflectarea necesara si in legislatia referitoare la siguranta nationala si la activitatea Serviciului. Serviciul este, pe de o parte, angajat in combaterea inaltei coruptii, potrivit strategiilor guvernamentale, iar, pe de alta parte, legislatia care guverneaza activitatea Serviciului nu-i da investitura si libertatea de miscare necesara in acest scop. La aceasta m-am referit cand am spus ca pachetul de masuri stabilit de Guvern este neindestulator. - Cum se explica nota de usoara satisfactie din glasul dumneavoastra, atunci cand ati anuntat ca nu veti da niciodata arhivele SRI pe mana CNSAS? Suna ca si cum ati fi castigat un razboi personal. - Este exact invers. Nu am declarat nici cu satisfactie si nu am nici un razboi personal in aceasta problema. Textual am spus, repet si intaresc: "In legatura cu predarea arhivei, CU TOT CE ESTE ACOLO (subliniez) catre CNSAS, raspunsul meu este: niciodata". Acolo nu sunt numai dosare ce atesta ori prezuma activitati de politie politica. Este o parte a istoriei activitatii secrete de informatii din Romania. Si am mai spus ca SRI-ul nici nu ar putea sa predea toata arhiva fostei securitati, avand in vedere ca aceasta a fost, practic, dezmembrata dupa decembrie 1989. - Ati anuntat ca 70 de ofiteri SRI nu au primit avizul pentru a avea acces la documente secrete tip NATO. Ce criterii nu au indeplinit acestia: erau alcoolici, afemeiati, aveau legaturi prea puternice cu structurile mafiote sau erau, pur si simplu, incompetenti? Daca nu au primit acest aviz, de ce ii mai pastrati in structurile SRI? - O prima precizare necesara este aceea ca, pentru personalul Serviciului, exigentele verificarilor sunt mult mai ridicate, chiar pentru simplul motiv ca suntem solicitati de ORNISS sa efectuam astfel de verificari pentru persoane din alte institutii. Chiar si persoanele selectionate pentru angajare in Serviciu sunt verificate pentru nivelul maxim de securitate, cel al NATO. O a doua precizare pe care o fac este aceea ca motivele sunt, in parte, din categoria celor ce privesc supradimensionarea numarului celor pentru care s-a solicitat acest aviz, fara ca ei sa indeplineasca atributii de serviciu care sa implice acces la informatii din categoria respectiva. De asemenea, au fost si unele situatii particulare in care evaluarile si testarile speciale, inclusiv cele psihologice, au pus in evidenta vulnerabilitati si, respectiv, contraindicatii, cele mai multe de natura personala. In scop preventiv, s-a decis ca este necesara o reorientare profesionala a celor in cauza. In cele 70 de cazuri la care m-am referit, mai exact 74, noi nici nu am mai facut la ORNISS demersurile in vederea autorizarii. - Doi membri ai opozitiei neparlamentare au reclamat, din nou, cu cateva zile in urma, interceptarea ilegala a unor convorbiri telefonice (Mugur Ciuvica si Catalin Harnagea). Ce raspundeti la aceste noi acuzatii? - Nu pot sa raspund unor astfel de acuzatii, atat pentru faptul ca au o evidenta tenta politica, cat si pentru motivul ca ele se bazeaza doar pe niste rationamente subiective. Tot ce pot sa spun este ca daca am urma aceeasi logica a rationamentelor acuzatorilor, am putea fi indreptatiti sa afirmam ca cineva incearca sa iasa dintr-un anonimat apasator, creand un scandal. - De ce refuzati sa introduceti un sistem de transparenta care sa elimine suspiciunile privind interceptarea ilegala sau abuziva a unor convorbiri telefonice? Avand in vedere ca proportia "ascultarilor" telefonice utile Parchetului este de doar 10 la suta din totalul mandatelor solicitate, nu ar trebui sa-si asume cineva sarcina de a informa si de a-si cere scuze celor care au fost supusi unor urmariri informative neintemeiate? - De ce ma acuzati de ceea ce nu depinde de mine? In primul rand, trebuie sa existe o lege speciala si completa asupra regimului interceptarilor, care sa-mi dea coordonatele unei astfel de transparente. Si se lucreaza la un astfel de proiect si speram ca, in felul acesta, cei care au fost subiect al unor interceptari, in baza unui mandat legal, fara a se proba insa vreo vinovatie, sa fie informati, la incheierea supravegherii si, eventual, sa li se prezinte si scuze. In al doilea rand, asemenea suspiciuni nu vor putea fi niciodata eliminate, fiindca traim intr-o societate guvernata de informatie, in care si cine nu vrea intercepteaza. Nu glumesc, este o realitate. La nivel global, comunicatiile sunt, in prezent, pur si simplu, aspirate de tot felul de sisteme. Comparativ cu anul 2001, numarul mandatelor a scazut cu 15,4%, inregistrandu-se o usoara crestere a numarului de prelungiri (4,9%), ceea ce reprezinta o scadere pe ansamblu - 10,5%. Acest procent de 10% pe care-l aminteati este chiar prea mare, daca avem in vedere ca el ar putea reprezenta incalcari ale legii ce trebuiau prevenite.