La SIE, oferta este mai mare decât cererea

La începutul acestui an, Serviciul de Informaţii Externe s-a confruntat cu un scandal fără precedent. Unul dintre foştii ofiţeri de aici a ieşit la rampă cu mai multe declaraţii incendiare,

La începutul acestui an, Serviciul de Informaţii Externe s-a confruntat cu un scandal fără precedent. Unul dintre foştii ofiţeri de aici a ieşit la rampă cu mai multe declaraţii incendiare, legate de unele cazuri de corupţie din sistem. În replică, SIE a dat de înţeles că ofiţerul cu pricina ar fi fost exponentul unor grupuri de interese care doresc să compromită imaginea instituţiei. Directorul SIE, Gheorghe Fulga, a acceptat să dea în exclusivitate pentru Adevărul un interviu în care să vorbească şi despre acest subiect.
- În contextul apropierii momentului în care România va intra în Uniunea Europeană, va mai desfăşura SIE operaţiuni specifice în Occident?
- În relaţiile interservicii, schimbările inerente trecerii României la un nou statut - membru NATO şi ţară aspirantă la UE cu un calendar ferm de aderare - au impus eliminarea oricăror suspiciuni privind onestitatea parteneriatului cu structurile occidentale. Pentru factorii de decizie din aceste state, nimic din conduita actualului Serviciu de Informaţii Externe al României nu mai trimite cu gândul la mentalitatea fostei Securităţi şi la rivalităţile specifice războiului rece. Contactele cu omologii din ţările euroatlantice, la vârf şi la nivel de experţi, sunt dinamice şi consolidate, iar agenda lor este din ce în ce mai specializată, reflectând preocupările actuale comune.
- Care sunt principalii factori externi de risc la adresa securităţii României?
- Fără a neglija provocările de natură convenţională sau politico-strategice, trebuie să ne raportăm la dinamica noilor tipuri de ameninţări transnaţionale: terorismul, crima organizată, migraţia ilegală, statele eşuate sau entităţile cu deficit democratic. Majoritatea au un grad ridicat de impredictibilitate, se manifestă separat sau în conexiune şi, în funcţie de particularităţile diferitelor zone, tind să se muleze pe anumite vulnerabilităţi sau imposibilităţi de acţiune locale, crescând gradul de risc la adresa securităţii.
- Cum s-a integrat serviciul în Comunitatea de Informaţii?
- SIE face parte din CNI, fiind una dintre componentele sale organice. De aceea, una dintre preocupările Serviciului vizează operaţionalizarea Oficiului pentru Informaţii Integrate, printr-o relaţionare cu celelalte componente ale Comunităţii care să conducă la eliminarea paralelismelor şi să faciliteze o mai corectă distribuţie a resurselor umane, financiare şi logistice. Totodată, lucrăm cu ceilalţi membri ai CNI pentru articularea programelor de activitate într-o concepţie unitară, astfel încât să fim cu toţii în măsură să furnizăm factorilor de decizie informaţii de calitate şi analize integrate pentru fundamentarea celor mai bune politici de securitate naţională.
- Un ofiţer trebuie să îndeplinească anumite condiţii, având în vedere sensibilitatea activităţii de spionaj. De unde îşi recrutează SIE personalul? Aţi avut şi eşecuri?
- Trebuie să fac, mai întâi, un scurt comentariu. Esenţa activităţii noastre nu mai este cea din timpul războiului rece. De aceea, vă rog să priviţi activitatea SIE în înţelesul de intelligence, lucru ce nu mai poate fi redus la spionaj. Noile misiuni ale Serviciului sunt mult diferite faţă de acum 15 ani, iar pentru a le face faţă ne dorim să avem cei mai buni specialişti, fie că este vorba despre activităţi în teren, fie că vorbim de analişti. Pentru a întinde o mână tuturor celor care simt că pot aduce valoare şi că pot servi România, am iniţiat un program de receptare online a aplicaţiilor pentru încadrare.
Am fost plăcut surprinşi de multitudinea de cereri adresate până în prezent. Sunt foarte mulţi cei care aspiră la calitatea de angajat al Serviciului, însă numai cei care au cu adevărat chemare pentru acest domeniu reuşesc să obţină punctajul necesar la testările multiple şi riguroase. Spre exemplu, vă pot spune că nu luăm în calcul decât candidaturile celor care, pe lângă discreţie şi o conduită ireproşabilă, au absolvit studii universitare cu o medie competitivă, au abilităţi de comunicare şi cunosc foarte bine cel puţin o limbă străină. La fel de importante sunt capacităţile de efort în condiţii de stres şi rezistenţa fizică şi psihică. Deşi unii au cam uitat de el, patriotismul pentru noi rămâne un reper major în evaluarea candidaţilor. Acestea ar fi numai câteva dintre condiţii.
- Fostul colonel Ionel Dragomir a ieşit recent la rampă cu o serie de declaraţii incendiare. Este o premieră pentru SIE. Va afecta acest lucru imaginea Serviciului în vreun fel?
- Nu este o premieră pentru România, întrucât întâmplări de acest gen au mai fost atât la noi, cât şi în alte ţări. Mi se pare însă că aţi folosit o sintagmă potrivită, care ne duce cu gândul la o atmosferă de spectacol, de expunere în lumina reflectoarelor. Dacă pentru individ această "ieşire la rampă" poate satisface un anumit gen de nevoi, pentru instituţie nu este dezirabilă. Nu îmi propun să acordăm mai mult timp decât este necesar pentru a convinge pe oricine de temeinicia demersului întreprins de Serviciu, atât din punct de vedere juridic, cât şi moral. Sunt încrezător în justeţea procedurii.
- Cum se previn astfel de reacţii ale foştilor angajaţi în serviciile de informaţii? Nu mă refer doar la România, ci în general. Odată trecuţi în rezervă, scoşi din sistem, aceştia pot aduce mari deservicii sistemului?
- Ele nu pot fi prevenite decât prin asumarea responsabilă şi individuală a obligaţiilor ce îi revin unui fost sau actual ofiţer de informaţii. Este, dacă vreţi, un exerciţiu de onoare şi onestitate, două din coloanele axiale pe care se sprijină adevărata valoare a unui om. Eu cred că, de cele mai multe ori, reacţiile de care vorbeaţi provin de la cei care nu au avut satisfacţia lucrului bine făcut.
Există anumite angajamente pe care fiecare dintre noi ne obligăm să le respectăm, atât la intrarea în Serviciu, cât şi în momentul plecării, indiferent de motivele care au condus la aceste decizii. Astfel de momente sunt încărcate de emoţii puternice, adesea pozitive.