S-a terminat cu statul asistenţial
0
Legea-cadru a asistenţei sociale a fost adoptată ieri, pe articole, cu peripeţii şi cu o întârziere de un an faţă de termenul promis FMI.
Trecută de Senat prin aprobare tacită, noua lege a asistenţei sociale urmează să fie supusă votului final în Camera Deputaţilor, fapt imposibil ieri, întrucât nu mai era cvorum: deputaţii Opoziţiei s-au retras, iar unii dintre reprezentanţii Puterii au lipsit. Legea-cadru ar trebui să ducă la reformarea întregului sistem de acordare a ajutoarelor sociale, să elimine fraudele şi să-i ajute cu adevărat pe cei cu probleme, spun guvernanţii.
Opoziţia, care a apelat la tot felul de trucuri pentru a împiedica votarea legii, declară că modificările nu-şi propun decât să reducă nişte cheltuieli de la buget, în detrimentul celor mai oropsiţi cetăţeni. Legea „aruncă povara crizei economice spre cei năpăstuiţi", a spus ieri Ion Cândrea, susţinut nu numai de colegii PSD, ci şi de liberali. Oricum, ceea ce s-a întâmplat ieri nu este decât primul pas, deoarece legea-cadru instituie doar principiile de bază pe care se va reforma sistemul. Urmează modificarea altor aproximativ 20 de legi punctuale pentru stabilirea funcţionării fiecărui element în parte.
Sistemul actual, ineficient
După cum se spune în nota de fundamentare a proiectului trecut ieri prin Camera Deputaţilor, legislaţia actuală, foarte stufoasă, nu reuşea nici pe departe să-i scoată din sărăcie pe cei vizaţi. Dimpotrivă, în schimbul unor costuri uriaşe, acum se încurajează nemunca (potrivit notei) şi permite accesul bogaţilor la bugetul social. Legea asistenţei spune doar că se reduc tipurile de ajutoare şi va exista o evidenţă strictă pentru fiecare beneficiar, precum şi o monitorizare a evoluţiei fiecărui caz de familie sau persoană cu probleme, din momentul intrării sub protecţia statului şi până la „finalul fericit" al integrării sociale.
Indemnizaţii în funcţie de venituri
Una dintre noutăţi se referă la sume. În primul rând, se încearcă limitarea ajutoarelor băneşti şi extinderea serviciilor sociale, care să eficientizeze întregul mecanism. Nu vor mai exista sume fixe, ci un mod de calcul individualizat, funcţie de situaţie. Astfel, toate indemnizaţiile şi alocaţiile se vor raporta la Indicatorul Social de Referinţă (ISR), stabilit anual. Acum, acesta este de 500 de lei. Acestuia i se va aplica un coeficient diferit de la un caz la altul, calculat după studierea dosarului fiecărei familii.
De exemplu, o familie care primeşte acum Venit Minim Garantat, mai are şi ajutor de încălzire plus o alocaţie de sprijin familial va primi un singur ajutor format din înmulţirea ISR cu un coeficient stabilit în funcţie de condiţiile în care locuieşte familia (dacă are un petic de pământ ori stă la bloc), de numărul de membri şi de situaţia acestora (câţi merg la şcoală, câţi sunt apţi de muncă etc.).
La fel se va întâmpla şi în cazul ajutoarelor pentru persoane cu dizabilităţi. Acum se acordă mai multe tipuri de indemnizaţii şi alocaţii fixe, indiferent că este vorba de un milionar în euro sau de o persoană fără nicio altă sursă de bani. De acum înainte, se spune în lege, se va ţine cont de veniturile respectivilor beneficiari.
Politicienii din Opoziţie s-au opus vehement acestei reglementări, considerând chiar că este vorba de o discriminare (Mariana Câmpeanu, deputat PNL). Mai mult, preluând un argument al Puterii, măsura ar duce la „încurajarea nemuncii" - adică cei care lucrează iau mai puţini bani, deci ar putea prefera să nu facă nimic şi să primească o sumă mai mare.
Miza legii - rolul primăriilor
Marea bătălie dintre cele două tabere parlamentare s-a dat pe rolul jucat de administraţia publică locală în acordarea ajutoarelor. Opoziţia doreşte ca administraţiile locale să dea cât mai puţin bani pentru serviciile sociale, dar să decidă totul. De exemplu, cei din opoziţie nu sunt de acord ca încadrările în gradul de handicap, invaliditate şi dependenţă să fie făcute de Institutul Naţional de Evaluare a Dizabilităţii, subordonat Ministerului Muncii. Ei preferă ca aceste atribuţii să rămână la comisiile locale. Explicaţia, potrivit fostului ministru Sebastian Lăzăroiu, este simplă: administraţiile locale au transformat ajutoarele sociale într-o „mită electorală cu borderou", adică le acordă în schimbul voturilor celor asistaţi.
Fără ajutoare-mită
Legea-cadru şi reglementările specifice viitoare ar trebui să elimine mecanismele care fac posibil trocul electoral cu ajutoare sociale. De asemenea, primarii din localităţile unde apar nereguli şi fraude la acordarea ajutoarelor vor putea fi sancţionaţi.
Aberaţiile actualului sistem de asistenţă socială
- Nimeni nu ştie cu exactitate câte ajutoare primeşte un beneficiar, deoarece există unele prestaţii care se acordă pe familie şi altele care se dau pe persoană; unele vin de la centru, iar altele sunt acordate de către primării.
- În 2008, Unitatea Centrală de Audit Public Intern din Ministerul de Finanţe Publice a identificat 202 tipuri de ajutoare.
- 40% din cei mai bogaţi români încasau la începutul acestui an 7% din totalul fondurilor alocate pentru Venitul Minim Garantat (VMG) şi 5 procente din totalul ajutoarelor pentru căldură, potrivit unei anchete realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
- Haosul din sistem a făcut ca în timp să apară comunităţi cu majoritatea locuitorilor încadraţi în diferite tipuri de handicap: sate de orbi, sate de persoane cu retard mintal etc.
- În vara aceasta, Ministerul Muncii a efectuat la Sibiu un control referitor la modul în care s-au obţinut certificate de încadrare într-un tip de handicap. S-a ajuns la concluzia că, din 430 de persoane verificate, 283 obţinuseră astfel de certificate în mod fraudulos, bucurându-se de complicitatea celor din comisia care face aceste încadrări. De altfel, pe lista ilegalilor s-au descoperit şi medici implicaţi în procesul de eliberare a certificatelor, foşti directori din primărie, consilieri locali şi mai mulţi oficiali care se bucurau, graţie certificatelor, de scutiri de impozite.
- Românii au reuşit să exporte în Marea Britanie mecanismele de fraudare a sistemului de asistenţă socială. Cotidianul „Daily Mail" a descoperit la Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, o stradă întreagă unde rromii îşi construiseră vile uriaşe din banii primiţi ilegal de la serviciile sociale britanice.
7.994.000 de persoane primesc prestaţii sociale de la Ministerul Muncii. Nu se ştie câţi dintre aceştia cumulează mai multe tipuri de ajutoare.
1,8 milioane de români cu vârste cuprinse între 15 şi 65 de ani trăiesc exclusiv din ajutoare. Sunt apţi de muncă, dar nu lucrează.
1,2 milioane de români trăiesc din venituri formate în proporţie egală din ajutoare şi bani câştigaţi prin munca proprie.
2 miliarde de lei este suma cheltuită anul trecut de la buget pentru ajutoarele acordate ilegal sau nejustificat.
Se încarcă comentariile...
