Ruşii orientează rachetele spre baza SUA de la Kogălniceanu

Generalul Şamanov, consilier al ministrului rus al apărării spune că ideea unor manevre comune cu trupele româneşti şi bulgăreşti este iresponsabilă Rusia nu intenţionează să

Generalul Şamanov, consilier al ministrului rus al apărării spune că ideea unor manevre comune cu trupele româneşti şi bulgăreşti este iresponsabilă

Rusia nu intenţionează să participe la niciun fel de manevre comune româno-bulgare, dar îşi va aţinti rachetele asupra bazelor SUA din România şi Bulgaria, a declarat consilierul ministrului rus al apărării, generalul Vladimir Şamanov (foto medalion), citat de Itar-Tass.

Precizările oficialului rus intervin în urma ştirii difuzate de agenţia France Presse, în care era citată o declaraţie a ministrului român al apărării, Teodor Meleşcanu, potrivit căreia România şi Bulgaria vor propune Rusiei organizarea de manevre militare comune pentru a încerca să dezamorseze tensiunile generate la Moscova de înfiinţarea bazelor americane în cele două ţări. Informaţia a fost dezminţită ulterior de ministrul român.

Bazele americane, văzute ca o ameninţare

"Ministrul român al apărării se pare că nu cunoaşte bine istoria, dacă a făcut o astfel de propunere. Aş vrea să amintesc că, la decizia conducerii sovietice în perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, armata sovietică a participat activ la manevre comune cu forţele armate ale Germaniei fasciste. Cum s-a terminat această cooperare, o ştim cu toţii - cu un atac barbar al Germaniei naziste asupra Uniunii Sovietice şi un război sângeros", a afirmat generalul Şamanov. "Aplicaţiile militare reprezintă gradul suprem de pregătire militară a forţelor armate pe timp de pace. Pentru desfăşurarea lor, este nevoie de un nivel înalt de încredere între ţările participante la manevre. Despre ce fel de încredere poate fi vorba în cazul dat, când SUA vorbesc de amplasarea unor facilităţi militare în România şi Bulgaria, care, de fapt, vor fi transformate, în două-trei săptămâni, în baze militare în adevăratul sens al cuvântului", a menţionat consilierul ministrului rus al apărării, indicând că o dovadă în acest sens este operaţiunea SUA împotriva Irakului "Furtună în deşert". De aceea, a afirmat în continuare generalul Şamanov, "a desfăşura pe teritoriul celor două ţări manevre comune este cel puţin bizar, iar, dintr-un alt unghi de vedere, este chiar iresponsabil, mai ales că aplicaţiile nu pot fi desfăşurate fără indicarea inamicului".

Serghei Lavrov: SUA acţionează în spiritul "războiului rece"

Extinzându-şi sistemul de apărare antirachetă în Europa, SUA acţionează în spiritul "războiului rece", a declarat, ieri, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. El a ţinut să sublinieze că, dacă la graniţele Rusiei "apar obiective care conform analizelor noastre au ca scop neutralizarea potenţialului nostru militar, noi trebuie să luăm măsuri imediate pentru a îndepărta acest pericol. Faptul că declaraţiile preşedintelui Putin au făcut atâta vâlvă reprezintă un argument în plus că întreaga situaţie este extrem de politizată, susţine Lavrov. În schimb, preşedintele SUA, George Bush, a ţinut să-i liniştească pe europeni: "Rusia nu va ataca Europa, în pofida ameninţării că va orienta rachete către continent. Întrebat dacă armata Statelor Unite va răspunde în vreun fel la avertismentul lui Putin, liderul american a explicat că nu este cazul, deoarece "Rusia nu este un inamic".

Băsescu i-a enervat pe ruşi cât a putut

Preşedintele Traian Băsescu a contribuit el însuşi la tensionarea relaţiilor dintre România şi Rusia, prin limbajul său dur, care a culminat cu afirmaţia că Marea Neagră nu trebuie să mai fie un lac rusesc. "Eu m-aş simţi onorat dacă un şef de stat ar face o declaraţie prin care, la un moment dat, să spună că Marea Neagră e lac românesc", s-a explicat Băsescu, ulterior, într-un interviu acordat BBC. O altă acuzaţie pe care şeful statului român a adus-o constant Rusiei a fost că utilizează preţul gazelor naturale ca pe o armă politică. "Sigur, Federaţia Rusă a făcut un pas extrem de important: scumpirea preţului la gaze pentru multe ţări, printre care Ucraina şi Moldova. Toţi îi dăm o puternică conotaţie politică…", spunea Băsescu în decembrie 2005. Un alt incident a avut loc în ianuarie 2006, când, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, i-a spus unui parlamentar rus, care-l chestiona asupra motivului pentru care România a acceptat bazele militare americane: "După cum am înţeles, dvs. reprezentaţi Federaţia Rusă. 30 de ani aţi stat în România şi nu v-am întrebat niciodată de ce aţi stat". Preşedintele Băsescu a mai spus că este interesat doar de relaţii economice cu Moscova.