Rusia a blocat rezolutia OSCE asupra Republicii Moldova

Seful diplomatiei de la Moscova a criticat vehement "presiunile exercitate de anumite tari si organizatii" pentru a impiedica federalizarea Moldovei

Peste 900 de politisti dintr-un orasel de numai 145.000 de locuitori, un dispozitiv de securitate nemaiintalnit pana acum nici la cele mai importante summituri, cu reguli de-a dreptul stupide impuse de organizatori din cauza pericolelor teroriste care ameninta intreaga lume. Sub aceste auspicii s-a desfasurat luni si marti, la Maastricht, Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE. In pofida "bataliilor" dure date in culise si a negocierilor care s-au prelungit pana in zorii zilei de ieri, reuniunea a fost un esec, primul semnal in acest sens fiind dat de plecarea mai devreme a ministrului rus de Externe, Igor Ivanov, care a parasit reuniunea inca de luni seara. Motivul: Moscova a refuzat sa accepte mentionarea in documentele oficiale care ar fi trebuit sa fie adoptate a oricarei referiri la angajamentele asumate de Federatia Rusa la summitul OSCE de la Istanbul si cu atat mai putin in ceea ce priveste termenul-limita pentru retragerea trupelor sale din Republica Moldova. Ivanov a criticat vehement, inainte de a pleca, "presiunile exercitate de anumite tari si organizatii" pentru a impiedica semnarea planurilor rusesti pentru federalizarea Republicii Moldova. Aceasta pozitie a fost considerata inacceptabila, atat de partea americana - reprezentata chiar de seful diplomatiei Colin Powell, cat si de tarile europene, inclusiv de Romania. Din aceasta cauza, reuniunea de la Maastricht s-a incheiat fara adoptarea unei declaratii politice comune, printr-o simpla trecere in revista a subiectelor discutate si prin adoptarea unor documente pe marginea unor subiecte fara prea mare relevanta politica. In spatele acestor evolutii se afla planul propus de Moscova, in urma cu doua saptamani, pentru "rezolvarea" diferendului transnistrean, in fapt un proiect de federalizare a Republicii Moldova. Potrivit ministrului roman de Externe, Mircea Geoana, memorandumul care ar fi trebuit semnat cu o saptamana in urma la Chisinau de presedintele moldovean Vladimir Voronin si de liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, in prezenta presedintelui rus Vladimir Putin, "si-a pierdut valabilitatea si este practic de domeniul trecutului". Mai mult, si cadrul pentagonal actual de negociere "si-a atins limitele si trebuie resuscitat", fiind necesara revizuirea lui, in sensul includerii Statelor Unite si a Uniunii Europene la masa tratativelor. Republica Moldova a propus, la finalul reuniunii din Olanda, implicarea nu numai a UE si a SUA, ci si a Comisiei de la Venetia, initiativa sustinuta si de Romania.
Georgia a stors peste 5 milioane de euro de la comunitatea internationala
Cel de-al doilea subiect dominant al reuniunii de la Maastricht l-a reprezentat situatia din Georgia, care a fost prezenta la Consiliul Ministerial nu numai cu noul sau ministru de Externe, Tedo Djaparidze, dar si cu presedintele interimar Nino Burdjanadze. Noua conducere a Georgiei a reusit sa convinga comunitatea internationala sa doneze 5,3 milioane de euro pentru organizarea alegerilor prezidentiale si legislative din Georgia. In schimb, nici in cazul Georgiei nu s-a reusit adoptarea unei declaratii comune din cauza refuzului aceleiasi Rusii de a discuta despre retragerea trupelor sale din regiunile separatiste. Conducerea olandeza a OSCE a incercat sa minimalizeze esecul reuniunii de la Maastricht, declarandu-se satisfacuta de rezultatele obtinute si de documentele adoptate. Ce-i drept, OSCE a mai trecut prin astfel de situatii, insa criza de la Maastricht nu face decat sa dea timpul inapoi cu doi ani. Cu o situatie similara s-a confruntat si Romania la preluarea presedintiei OSCE, cand la reuniunea de la Viena, din toamna anului 2000, situatia a fost de asemenea blocata.