Rusia si Ucraina incep "razboiul Crimeei"

Ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, a declarat ca repunerea in discutie a conditiilor de stationare a Flotei Marii Negre in Peninsula Crimeea, din sudul Ucrainei, ar fi "fatala" pentru intreg

Ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, a declarat ca repunerea in discutie a conditiilor de stationare a Flotei Marii Negre in Peninsula Crimeea, din sudul Ucrainei, ar fi "fatala" pentru intreg acordul semnat intre Kiev si Moscova si ar repune in cauza recunoasterea frontierelor intre cele doua state. "Acordul asupra conditiilor stationarii Flotei ruse la Marea Neagra face parte din marele tratat ruso-ucrainean, a carui a doua parte contine dispozitii privind recunoasterea inviolabilitatii frontierelor", a precizat Serghei Ivanov. "A revizui aceste acorduri ar fi fatal", a tinut sa adauge oficialul rus.
Tratatul care reglementeaza conditiile stationarii navelor de razboi rusesti a fost semnat in 1997 si expira abia 2017. Avertismentul lui Serghei Ivanov, oficialul rus folosit de cele mai multe ori de catre Kremlin pentru a face declaratii dure de politica externa, este cel mai clar dintre cele lansate pana acum la adresa Kievului. Declaratia in cauza nu face decat sa alimenteze "razboiului rece" instalat intre cele doua state dupa venirea la putere a presedintelui Iuscenko si acutizat odata cu decizia Moscovei de a mari substantial pretul pentru gazele naturale furnizate Ucrainei. Ridicand problema granitelor intre cele doua state, Rusia pune, de fapt, in discutie apartenenta Peninsulei Crimeea la Ucraina. De o mare importanta strategica pentru Rusia, Crimeea a fost alipita la Ucraina in urma reformelor administrative intreprinse de fostul secretar general al PCUS, ucrainianul N.S. Hrusciov, in 1954, starnind inca de atunci o vie nemultumire in randul rusilor. Intrata dupa destramarea URSS in componenta Ucrainei, Crimeea reprezinta unul dintre punctele vulnerabile ale Kievului, date fiind nu doar pretentiile Moscovei, dar si situatia interetnica des-tul de incordata. Tatarii, altadata populatia majoritara a peninsulei, acuza permanent autoritatile centrale ucrainene de discriminare etnica si deznationalizare. Sesizand po-ten-tialul politic exploziv al disputei legate de pretul gazelor, Kievul incearca sa revina pe terenul economic. Pentru a contrabalansa efectele sociale si economice ale cresterii generalizate a preturilor, Kievul incearca sa obtina cat mai multi bani pentru tranzitarea gazelor rusesti pe teritoriul sau. In acest sens, premierul Iuri Ehanurov a declarat ca tara sa are dreptul de a retine 15% din cantitatea de gaze rusesti tranzitate. "Daca o mie de metri cubi de gaz trec pe teritoriul Ucrainei, atunci 150 din aceasta cantitate sunt ale noastre ca plata pentru tranzitul gazului. Acesta este contractul, aceasta este formula juridica si acesta este dreptul nostru, dreptul juridic al Ucrainei - 15% din gaz luam pentru tranzit", a tinut sa precizeze seful guvernului de la Kiev. Vicepresedintele companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, a declarat anterior ca societatea se va adresa Curtii de arbitraj de la Stockholm in cazul sustragerii de gaz de catre Ucraina. In cele din urma, Kievul pare sa revina la sentimente mai bune, dand un semnal clar ca este dispus sa negocieze. Aflat la o masa rotunda dedicata securitatii energetice a Ucrainei, ministrul industriei energetice, Ivan Placikov, a declarat ca Ucraina este dispusa sa plateasca, in primul trimestru al anului 2006, un pret de 80 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz, urmand ca trecerea la pretul de piata, asa cum cer autoritatile ruse, sa se faca etapizat, pana in anul 2009.