Rusia proclama "Doctrina suveranitatii energetice limitate"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rusia a inceput sa-si puna in practica unul dintre ultimele argumente grele de politica externa, dependenta energetica. Dupa un veritabil razboi al declaratiilor, desfasurat mai ales intre Moscova si

Rusia a inceput sa-si puna in practica unul dintre ultimele argumente grele de politica externa, dependenta energetica. Dupa un veritabil razboi al declaratiilor, desfasurat mai ales intre Moscova si Kiev, administratia ruseasca si-a anuntat decizia de a mari considerabil pretul de vanzare a gazelor catre Ucraina, Georgia si Moldova. Rusia incearca astfel sa opreasca orientarea, din ce in ce mai ferma, a acestor tari catre structurile politice si economice vestice, incercand astfel sa salveze CSI. Gazprom a anuntat ca, incepand din 2006, va livra Moldovei gaze naturale la pretul mediu european, aproximativ 200 de dolari pentru mia de metri cubi. Moldova platea pana acum un pret de 80 de dolari. Desi oficialii de la Chisinau, in special premierul Tarlev, incearca sa fie optimisti cu privire la atingerea obiectivului de mentinere a preturilor la nivelul actual, o decizie finala nu va fi luata de catre Rusia decat dupa ce aceasta va inainta Moldovei o adevarata lista de pretentii politice. Atitudinea Chisinaului in problema transnistreana, in sensul renuntarii la cererea de retragere a trupelor rusesti din zona, va fi esentiala. In ceea ce priveste Ucraina, presedintele Gazprom, Aleksei Miller, a anuntat ca, de la 1 ianuarie 2006, in lipsa unui contract, Rusia nu va mai livra gaze Ucrainei. Cresterea de pret este impresionanta, de la 50 de dolari pe mia de metri cubi la 220-230 de dolari. In incercarea de a evita o adevarata criza financiara, Ucraina a inceput sa-si modifice pozitia intr-o serie de probleme strategice pentru Rusia. Recent, intr-o declaratie comuna, presedintii Putin si Iuscenko au anuntat ca cele doua tari vor colabora in rezolvarea problemei transnistrene, prin acordarea unui statut special acestei regiuni. Pentru a salva aparentele, administratia presedintelui Putin a lansat in presa rusa ideea potrivit careia Rusia este dispusa sa-si retraga trupele din Transnistria urmand ca acestea sa fie inlocuite cu un contingent sub egida OSCE. In acest sens nu exista o declaratie oficiala. In paralel, sefii Gazprom isi sporesc presiunea asupra Kievului. Ieri, adjunctul presedintelui, Aleksandr Medvedev, a declarat ca Ucraina pierde timp cu negocierile si ca nu se mai pune problema pretului de 160 de dolari, pret la care incepusera negocierile, dat fiind faptul ca pretul mediu a ajuns deja la 230 de dolari. Ilustrativa este situatia Belarusiei. Izolat pe plan international, Minskul beneficiaza de un pret preferential de 40 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz. Agitand sperietoarea gazului, Rusia a cautat sa-i puna astfel in defensiva pe partenerii sai din CSI care participa la negocierile privind Transnistria. La Tiraspol a inceput, joi, o noua runda de negocieri in problema statutului regiunii nistrene, la care, pe langa Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina si OSCE, participa si observatori din SUA si UE. Citand declaratia ministrului de externe, Mihai Razvan Ungureanu, potrivit caruia rezolvarea problemei transnistrene, regiune a carei economie se bazeaza pe comertul ilegal, impune o larga participare internationala, presa rusa acrediteaza ideea ca Romania insista pentru a obtine participarea directa la negocieri. Indiferent de pretul practicat de Gazprom, negocierile de la Tiraspol au sanse minime de succes. Ceea ce ii este la indemana Rusiei este permanentizarea situatiei de fapt. Este de asteptat ca Moscova sa insiste, in continuare, asupra mentinerii trupelor sale in zona, precum si asupra propunerii sale de a acorda reprezentantilor Transnistriei autonome in parlamentul de la Chisinau dreptul de veto. Un eventual anunt rusesc, in sensul retragerii trupelor sale din Transnistria, ar insemna ca Rusia si-a impus punctele de vedere in celelalte chestiuni, oficializand astfel regimul de la Tiraspol. Intr-o declaratie recenta, ministrul de externe roman a calificat alegerile din regiune drept un "simulacru", anuntand ca Bucurestiul nu le va recunoaste.

Clasamentul dependentei de Rusia
"Nezavisimaia Gazeta" a publicat ieri un clasament al principalilor cumparatori de gaz si petrol rusesti, in functie de gradul de dependenta al acestor tari fata de resursele rusesti. Autorii clasamentului impart tarile europene in trei grupuri:
1. Grupul "satelitilor energetici", categorie in care intra Ucraina, Moldova, Finlanda, tarile baltice, Cehia, Polonia si Bulgaria.
2. Grupul tarilor "relativ dependente", categorie formata din Germania, Franta, Italia, Austria, Romania, Turcia, Grecia, Kazahstan, Belarusia.
3. Grupul tarilor "independente energetic" de Rusia", care include tari ca Norvegia, Olanda, Danemarca, Spania, Marea Britanie, Japonia, India, China si SUA.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite