Ruptura dintre Occident şi musulmani, iminentă

prin citarea spuselor unui împărat bizantin potrivit căruia profetul Mohamed ar fi semănat răul şi inumanul provocând transmiterea învăţăturii sale prin forţa armelor. Deşi el şi-a

prin citarea spuselor unui împărat bizantin potrivit căruia profetul Mohamed ar fi semănat răul şi inumanul provocând transmiterea învăţăturii sale prin forţa armelor. Deşi el şi-a exprimat "regretele" în legătură cu incidentul, şefi de stat musulmani şi presa din aceste ţări, dar şi din Occident critică dur gestul său.
În istoria contemporană a Vaticanului este vorba de o adevărată, dar nefericită, premieră. În vreme ce Papa Ioan Paul al II-lea a promovat prin vorbe şi fapte dialogul şi înţelegerea dintre religii, succesorului său i se reproşează că a uitat că e Suveran Pontif, şi nu profesor. Reacţiile deosebit de violente în lumea musulmană nu se compară cu cele de la începutul anului în cazul caricaturilor Profetului. Acum, şefi de stat, precum preşedintele Indoneziei, ţara cu cei mai mulţi musul-mani de pe glob, monarhiile din Golf şi din Arabia Saudită, regele Marocului, preşedintele Yemenului, premierul Turciei şi numeroşi politicieni au condamnat gestul lui Benedict al XVI-lea. Lor li se adaugă conducători religioşi musulmani care-l somează "să-şi ceară scuze personale", ei neprivind cu înţelegere "regretele şi dezolarea" exprimate sâmbătă şi ieri. În teritoriile palestiniene, mai multe biserici creştine au fost atacate de manifestanţi furioşi, iar gruparea armată irakiană Jaiech al-Mujahidin a jurat "să distrugă crucea din inima Romei şi Vaticanul".

Merkel îl apără pe Benedict
În Europa, remarcile sale au fost apărate de cancelarul Germaniei, ţara natală a Papei, Angela Merkel susţinând că cei care îl critică "au înţeles greşit ţelul discursului său, care era un apel la dialog între religii". şi ministrul elveţian de interne l-a apărat, el opinând că islamul trebuie să se supună unei dezbateri privind raportul între credinţă şi raţiune. Totuşi, Suveranul Pontif s-a arătat "imprudent, el uitând că nu mai e profesor". În Bavaria natală, reacţiile au fost împărţite, ele oscilând de la "cuvinte prost interpretate sau necriticabile" la "afirmaţii nefericite".

"New York Times" cere "scuze profunde "
Reacţiile presei mondiale sunt şi ele pe măsura ecoului mondial al evenimentului. Aşa cum era de aşteptat, presa din ţările musulmane condamnă gestul Papei. În vreme ce unele ziare evocă o eventuală ruptură între islam şi Occident, "New York Times" e tranşant şi memorabil prin poziţia sa: "Lumea ascultă cu atenţie cuvintele oricărui Papă. şi este tragic şi periculos când, în mod deliberat ori din neglijenţă, propagi durere. Papa trebuie să prezinte scuze profunde şi convingătoare, demonstrând că vorbele pot, de asemenea, să vindece".