Rudarii din Zimnicea si-au intins cocioabele peste un sit arheologic

Colonia romilor se extinde zilnic spre cetatea Zimnicei, una dintre cele mai vechi din Muntenia. Rudarii scot pamantul din zona sa-si faca locuinte

O intreaga comunitate de rudari din coada orasului Zimnicea si-a facut cuib peste situl arheologic sub care este ingropata una dintre cele mai vechi cetati din Muntenia. Cu acordul primarului, cei aproape 2000 de romi s-au intins cu colibele in spatiul protejat, peste zona cu necropole din epoca bronzului, fierului, din epoca getica si cea medievala. "Campul Mortilor", asa cum numesc istoricii aceasta zona, figureaza pe lista monumentelor istorice cele mai importante", ne-a spus Ecaterina Tantareanu, directoarea Muzeului Judetean Teleorman. Din anii 1900, de cand au inceput sapaturile la Zimnicea, s-au gasit o multime de vestigii de dinaintea dacilor. "De fiecare data cand arheologii revin aici pentru sapaturi, constata cu stupoare cum colibele rudarilor se extind ca ciupercile peste zona cu situl", povesteste directoarea. Rudarii habar n-au, insa, pe ce comoara dorm. Tot ce stiu este ca "vin unii de la Bucuresti sa caute pe la noi sabia lui Decebal". Oamenii traiesc numai din ajutoare sociale, de pe o zi pe alta, fara hrana si fara apa, in colibe care se darama la prima rafala de vant mai puternica. Toti asteapta ca, intr-o zi, primarul sa se miluiasca si sa le faca macar niste puturi. Din cauza lipsei de apa, in ultima vreme au murit multi de hepatita. Niciodata amaratii nu au fost interesati de situl pe care stau. Singura lor grija a fost cautatul scoicilor pentru masa, in raul Pasarea de langa cetatea getica, inca neexplorata in totalitate. Ca sa dezgroape cetatea, arheologii vor trebui mai intai sa-i faca pe lucratorii de la salubritate sa mute in alta parte groapa de gunoi pe care zimnicenii si-au asezat-o fix in coada sitului. O parte din pamantul care acopera cetatea a fost "ras" de rudarii mai harnici pentru a-si face din el chirpici de case. Cu puradeii pe langa fuste, tigancuse de 16 ani construiesc de zor cate o casuta din cartoane si chirpici, chiar pe locul unde altadata se descoperisera mormintele stravechi. Un tanc negricios ne explica ce frumos se joaca de-a v-ati-ascunselea prin transeele facute de "sapatorii de la muzeu". "Orice rezervatie arheologica nu trebuie atinsa decat de specialisti", ne-a asigurat istoricul Corneliu Beda. Cu toate ca sapaturile la vechea cetate vor reincepe in toamna, zona nu este nici macar imprejmuita si nici evidentiata prin vreo placuta. Istoricii sunt convinsi ca, daca ar mai putea sa exploreze locul pe care stau rudarii, cu siguranta ar mai avea ce descoperi.